INTERVIU | Revolta unui cercetător pe tema închiderii piețelor: „Guvernul avantajează fățiș marile rețele de supermarketuri. Țăranii și consumatorii ce vină au?”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un interviu acordat scriitorului Vasile Ernu, antropologul Florin Dumitrescu, fost om de publicitate și autorul unei teze de doctorat cu titlul „Supermarketizarea tradițiilor” critică decizia autorităților de a închide de luni piețele de tip hală, despre care spune că erau sigure din punct de vedere igienic și înainte de pandemie. „Avem nevoie de piață, nu doar ca să ne încărcăm sacoșele, ci și ca să ne alimentăm cu umanitate”, spune acesta.
Cuprins:
Libertatea: - Ca om care cercetezi situația piețelor din București, cum ți se pare această decizie controversată de a închide piețele agricole și de a lăsa deschise supermarketurile?
Florin Dumitrescu: - Mi se pare o măsură extrem de inoportună în perioada pandemiei. Strategia anti-COVID în lumea întreagă este de a privilegia producătorul local, de a reduce distanțele de transport și de a asigura lanțul cât mai scurt între producător și consumator. Astăzi în lume, piața-târg locală, această formulă tot mai răspândită de „farmerʼs market” este încurajată și sprijinită, nu doar pentru urgența sanitară actuală, ci și pe termen lung, ca soluție ecologică durabilă.
- Mie mi se pare că închiderea piețelor duce mai degrabă la aglomerarea acestor sectoare din magazine. Adică am un sentiment că decizia nu are un raționament sanitar ci altul. Care o fi?
- Se știe că super și hipermarketurile au o zonă de legume și fructe, de multe ori amenajată ca un colț de piața tradițională. Doar că această „piață de carton” e mică, e infimă față de capacitatea piețelor agroalimentare. Este buluceală în piețe? Ei, bine, acum va fi și mai multă buluceală la supermarketuri. Care e rațiunea de stat? Avem toată îndreptățirea să bănuim că guvernele din România îi favorizează fățiș pe marii retaileri (care au tot căpătat aici înlesniri de neconceput în restul UE).
Au transformat piețele în supermaketuri cu tarabe
- În piețe s-au luat măsuri de igienă necesare, e diferit decât la supermarketuri? Sunt mai multe riscuri acolo?
- Piețele cu permis de funcționare erau sigure din punct de vedere igienic și înainte de pandemie. Culmea e că piețele renovate, puse la punct cu dotări moderne, tocmai alea vor fi suspendate, pentru că sunt spații închise, de tip hală. Ani de zile autoritățile au gentrificat (modernizat și renovat. n.red.) piețele și le-au transformat într-un fel de supermarketuri cu tarabe. Acum le închid pe motiv de COVID, dar păstrează deschise supermarketurile. În fața acestei mostre de părtinire, e greu să nu intri la idei.
- Care sunt efectele unei astfel de decizii? Cine sunt cei mai afectați de această decizie?
- E un meci cu patru jucători principali. Unul e guvernul PNL, altul e administrația piețelor, care ține de primării și este încă dominată de PSD. E clar că există o tensiune între aceste două părți. Dar ceilalți doi jucători colectivi, consumatorii și țăranii, ce vină au?
Evident, cea mai vulnerabilă categorie, dezavantajată de politica agricolă și alimentară a tuturor guvernelor, este cea a producătorilor mici și mijlocii. Ei vor rămâne cu marfa nevândută, ei sunt încă o dată tratați ca o resursă tăcută, docilă și infinit exploatabilă. Florin Dumitrescu, antropolog:
Am prieteni care au rămas în contact telefonic cu „piețarii lor” și care vor încerca să continue târgoveția la distanță, și în afara pieții. Avem nevoie unii de alții.
- Știu că ai urmărit situația piețelor și în primăvară când a avut primele valuri de restricții. În Obor, de exemplu, era altfel decât în supermarketuri? Oamenii se comportau altfel, exista un risc mai mare?
- Și în piețe se pot respecta regulile (acces limitat, sensuri unice, distanțare): s-a demonstrat astă primăvară, în timpul valului 1, când măsurile pentru piețe au fost identice cu cele pentru supermarketuri, iar comportamentul publicului a fost similar.
Poate că la piață sunt mai vizibili acei câțiva teribiliști care sfidează regulile, pentru că, da, piața este un spațiu al spectacolului cotidian, al strigăturilor, al coțcăriei și al dezbaterii colective. Dar, tocmai, că bunul-simț popular îi poate pune la punct pe excentrici. Eu, ca guvernant, mi i-aș face aliați, poate și sfătuitori, pe piețari. În niciun caz nu mi i-aș face dușmani.Florin Dumitrescu, antropolog:
Mulți dintre așa-zișii samsari sunt delegați de consătenii care nu pot ajunge la oraș
- Văd deseori obiecții aduse ”piețarilor” care susțin că în piețele noastre sunt tot soiul de intermediari și că de multe ori produsele nu sunt locale ci tot ”de import”. Cine sunt care vând în piețele noastre, de unde vine producția?
- În tot mai multe piețe sunt afișate la vedere etichetele de producător, cu numele și localitatea de origine. Am văzut chiar că unii își adaugă pe tarabă, ca o atestare a calității, o plăcuță pe care scrie că au fost beneficiari ai vreunui program guvernamental pentru fermieri. Cam știm că finanțările de la guvern nu sunt o pricopseală, dar e ceva mai puternic aici: faptul că țăranii sunt poate singurii oameni din țara asta care afișează cu mândrie numele guvernului. Și, culmea, de ei guvernanții țin cont cel mai puțin.
Fenomenul intermedierii și al revânzării există, da, dar este indispensabil pentru piața de azi. Mulți dintre așa-zișii samsari sunt delegați de consătenii care nu pot ajunge în fiecare zi la oraș. Cu un termen la modă, sunt un fel de huburi de colectare. Florin Dumitrescu, antropolog:
Avem nevoie de piață ca să ne alimentăm de umanitate
- Aș mai vrea să te întreb, pentru că tu ești antropolog, care este funcția acestor piețe dincolo de cea comercială?
- Piețele, târgurile și oboarele sunt germenii urbanității. O mare parte din orașele de azi, printre care și Bucureștiul, au apărut și s-au dezvoltat în preajma unor vaduri negustorești. Astăzi, peste tot în lume, piețele continuă să fie spații de agregare socială, culturală, comunitară. Când s-au inventat mall-urile, s-a dorit să fie niște piețe moderne. Nu doar spații de comerț, ci și de socializare și chiar și de niscai acces la cultură. Ei bine, piețele tradiționale îmbină toate aceste componente în mod organic și cu un mai mare impact.
O piață este un loc în care se întâlnesc satul cu orașul, oameni cu obiceiuri și statute diferite intră în contact și relaționează apropo de hrană, de roadele pământului, de cum a fost vremea, cum a fost recolta: tot ceea ce este mai esențial uman. Avem nevoie de piață, nu doar ca să ne încărcăm sacoșele, ci și ca să ne alimentăm cu umanitate.Florin Dumitrescu, antropolog:
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
