INTERVIU. Un expert de la Kiev explică de ce șansele la limba maternă a românilor din Ucraina sunt mici. „S-a negociat real doar cu Ungaria”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O revenire la studierea tuturor disciplinelor în limba maternă în cazul minorității naționale românești din Ucraina este puțin probabilă, spune, într-un interviu pentru publicul Libertatea, expertul în drepturile omului de la Kiev Viaceslav Lihaciov, membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice.
Cuprins:
- Cum este văzută legea minorităților naționale la Kiev?
- Minoritățile se feresc să critice Kievul, pentru a nu fi acuzate de atitudini proruse
- O lege fără mecanisme concrete de realizare a drepturilor
- Românii și maghiarii, victime colaterale ale politicii de derusificare
- „Este foarte important pentru ei acest drept la educație”
- Kievul se teme de criticile Ungariei
- Kievul este criticat de politicienii naționaliști că le oferă prea multe drepturi minorităților naționale
- Ucraina a abandonat paradigma veche de relații cu minoritățile naționale
- Presa trebuie să discute direct cu minoritățile pentru a nu cădea în capcana propagandei ruse
- Lihaciov crede că legea minorităților naționale trebuie îmbunătățită, dar spune că Ucraina a avut consultații reale doar cu Ungaria, care este de acord să finanțeze cu acordul Kievului un număr mare de școli private cu predare în limba maghiară.
Viaceslav Lihaciov este membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice din Ucraina, fost director al Grupului de Monitorizare a Drepturilor Minorităților Naționale și coordonator de proiecte al Congresului Comunităților Naționale din Ucraina. Istoric, politolog, specialist în drepturile omului, xenofobie și antisemitism. Este etnic evreu, s-a născut la Moscova, dar s-a mutat în Ucraina în 2002, a învățat limba ucraineană și a sprijinit eforturile de prezervare a identității naționale a minorităților din statul vecin. Este unul dintre cei mai importanți experți în domeniul drepturilor omului din Ucraina.
Cum este văzută legea minorităților naționale la Kiev?
„În Ucraina nu prea s-a discutat despre această lege. Nu au existat multe dezbateri, de aceea nici nu este un subiect foarte important pentru societate. Guvernul a anunțat recent că cerințele UE au fost îndeplinite, iar minoritățile naționale au obținut unele drepturi”, povestește pentru Libertatea istoricul și politologul Viaceslav Lihaciov.
El menționează că nu au avut loc consultări și dezbateri reale cu reprezentanții minorităților naționale. Totuși, au existat voci ale diferitor etnii care și-au exprimat nemulțumirea.
Mă refer la comunitatea maghiară, la etnicii români, germani și polonezi. Nu au fost pretenții noi, ci cele deja cunoscute de mai mulți ani.Analistul arată:
Minoritățile se feresc să critice Kievul, pentru a nu fi acuzate de atitudini proruse
Viaceslav Lihaciov observă că după invadarea Ucrainei minoritățile naționale sunt mai atente și se feresc să critice Kievul așa cum o făceau odinioară.
„Rusia a folosit argumentul încălcării drepturilor rusofonilor pentru a justifica invazia, de aceea minoritățile naționale se tem să critice Kievul pentru a nu fi acuzate că sprijină narațiunile oficiale ale Kremlinului. Este un fel de autocenzură cauzată de război. Minoritățile nu vor să fie acuzate că fac jocul Rusiei”, explică Lihaciov.
Totuși, au existat multe voci critice ale experților ucraineni, care au menționat că proiectul de lege nu corespunde spiritului european, fiind necesară introducerea unor amendamente în urma confuziilor terminologice introduse.
O lege fără mecanisme concrete de realizare a drepturilor
Întrebat de Libertatea cum apreciază, ca expert, legea minorităților naționale din Ucraina, Viaceslav Lihaciov a spus că observă o serie de carențe, dar nu constată o catastrofă.
Legea nu este dăunătoare, dar nu este scrisă calitativ. Lipsesc o serie de explicații, de exemplu cum vor fi asigurate concret drepturile declarate. Statul nu trebuie doar să spună că nu interzice ceva, ci să elaboreze mecanisme concrete de realizare a acestor drepturi și mă refer aici în primul rând la drepturile lingvistice.Lihaciov menționează:
Din acest punct de vedere, expertul consideră legea una demonstrativă, făcută în grabă pentru a mulțumi Comisia UE.
„Comparativ cu legea veche de acum 30 de ani, noua lege este mult mai bună, dar a păstrat aspectele declarative sau copieri din alte legi fără să aducă ceva nou. Chiar îmi venea să râd când o citeam. Articolele copiate din alte părți erau prezentate societății ca fiind ceva progresiv și nou”, observă analistul politic de la Kiev.
Românii și maghiarii, victime colaterale ale politicii de derusificare
Lihaciov menționează că minoritatea maghiară, dar și cea română din Ucraina nu sunt de acord cu nivelul de asigurare a drepturilor la studii în limba maternă în școlile publice după adoptarea legii educației din 2017.
„Unele minorități nu înțeleg de ce nu sunt aduse modificări în legea educației din 2017. Kievul însă are o poziție principială - revenirea la legislația veche nu va avea loc. Și trebuie să înțelegem că prin legea educației s-a dorit derusificarea Ucrainei, nimeni nu și-a propus să-i lipsească de anumite drepturi pe români, maghiari sau alte naționalități. Guvernul ucrainean consideră că aceste legi sunt bune, că societatea este de acord cu aceste schimbări, deci o revenire la legile vechi nu cred că va avea loc”, consideră Viaceslav Lihaciov.
„Este foarte important pentru ei acest drept la educație”
Expertul observă că minoritățile naționale au avut așteptări prea mari de la legea promulgată de președintele Volodimir Zelenski în decembrie 2022, ceea ce a făcut imposibil un dialog între stat și cetățeni.
„Deseori reprezentanții minorităților naționale caută în proiectul de lege dacă le este rezolvată problema dreptului la educație în limba maternă. Dacă nu găsesc nimic nou în propunerile legislative, ei renunță să mai discute despre alte posibile soluții. Este foarte important pentru ei acest drept la educație”, precizează specialistul în drepturile omului.
Kievul se teme de criticile Ungariei
Politologul susține că partea ucraineană s-a consultat cu Budapesta în timpul elaborării acestei legi, de aceea reacția Ungariei a fost mult mai prudentă comparativ cu cazurile din trecut.
„În dialog cu Ungaria, Ucraina a găsit anumite soluții de compromis în timpul elaborării legii minorităților naționale. De fapt, Kievul a avut consultații reale pe marginea legii doar cu Budapesta. Kievul se teme de noi critici din partea Ungariei care pot să se transforme în alte inițiative de blocare a parcursului european sau euroatlantic al Ucrainei”, susține Lihaciov.
Expertul adaugă că politicienii maghiari văd drept o soluție de compromis posibilitatea de a finanța pe teritoriul Ucrainei școli private în care, potrivit legii, toate disciplinele pot fi predate în limba maternă.
În baza reacției reținute a Budapestei față de lege consider că ea este de acord să finanțeze mai multe școli private cu predare în limba maghiară în Ucraina, iar statul ucrainean în timpul discuțiilor bilaterale i-a dat asigurări Ungariei că nu va interzice acest lucru.Expertul menționează:
Kievul este criticat de politicienii naționaliști că le oferă prea multe drepturi minorităților naționale
Viaceslav Lihaciov este de părere că Ucraina nu este obligată să finanțeze un învățământ integral în limba maternă, iar soluțiile găsite în urma negocierilor cu Budapesta corespund recomandărilor Consiliului Europei.
„Cel mai interesant este că unii politicieni naționaliști ucraineni critică Kievul pentru că le oferă prea multe drepturi minorităților naționale. Sunt și unele paradoxuri. De exemplu, legea permite funcționarea presei minorităților naționale finanțată de stat, însă nu sprijină ideea predării tuturor disciplinelor în limba maternă în școlile publice”, arată Viaceslav Lihaciov, adăugând că fiecare minoritate națională are așteptări și resurse diferite pentru realizarea drepturilor sale.
Ucraina a abandonat paradigma veche de relații cu minoritățile naționale
La întrebarea ziarului Libertatea cum poate fi rezolvată problema nemulțumirii minorităților naționale de legislația privind învățământul în contextul poziției principiale a Kievului de a nu schimba legea educației, expertul susține că Ucraina a abandonat după 2014 paradigma „neimplicării în oazele etnice” de pe teritoriul său.
„Ideea renașterii naționale a minorităților și neimplicării statului în gestionarea acestui proces a fost abandonată. Nu putem să acuzăm în acest sens statul ucrainean pentru că au existat multe speculații în jurul limbii ruse și a provocărilor care vin dinspre est. Minoritățile ar trebui să părăsească zona lor de confort, iar societatea ar trebui să încerce să cunoască alte culturi, fără să le considere ca fiind străine. Kievul trebuie să găsească modalități de a realiza integrarea minorităților fără să le asimileze. Totuși, nu s-au făcut prea multe pentru acest proces”, precizează Lihaciov.
Presa trebuie să discute direct cu minoritățile pentru a nu cădea în capcana propagandei ruse
Presa guvernamentală rusă folosește în scopuri de propagandă subiectul încălcării unor drepturi ale minorităților naționale pentru a arăta că Ucraina este un stat nazist, care trebuie demilitarizat.
Pentru a nu cădea în această capcană a dezinformării, expertul în drepturile omului recomandă jurnaliștilor străini să discute direct cu minoritățile naționale din Ucraina.
„Dacă vor vorbi reprezentanții minorităților naționale, atunci propaganda rusă nu va avea ce să mai spună. Pentru a demonta știrile false despre antisemitismul din Ucraina este suficient să discuți cu reprezentanții evreilor. Trebuie să cunoască întreaga lume că minoritățile naționale luptă în război, ajută persoanele strămutate intern, se implică în sprijinul statului pentru combaterea agresiunii ruse”, susține analistul politic.
El adaugă că propaganda rusă construiește mitul războiului din Ucraina ca o confruntare dintre naționalismul ucrainean și imperialismul rus, eliminând din ecuație minoritățile naționale.
„Este suficient să discutați cu tătarii crimeeni, azerii sau evreii din Ucraina care luptă în cadrul regimentului Azov, arătat de ruși ca o unitate militară neonazistă. Sunt multe alte aspecte ale realității din Ucraina care nu pot fi cunoscute altfel decât discutând cu oamenii din zonă”, a conchis Viaceslav Lihaciov.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
KarlMariavonWeber 16.01.2023, 10:03
Slava Ukraini!
dante69 16.01.2023, 10:13
Bine nu aveam nevoie de experți pentru a ști că demersul oficialilor români a fost ineficient si făcut doar pentru a calma opinia publică. Cine mai crede in tara asta că Iohannis e capabil sa convingă pe cineva.
mrc.inl 16.01.2023, 11:06
Subiectul nu e important pentru opinia publică din Ucraina dar va fi când România, Polonia și Ungaria se vor opune aderării Ucrainei la UE. Până atunci România ar trebui să pună taxe de import pe cerealele ucrainene care, se plâng fermierii români, fac concurență cerealelor românești. Și să nu mai întrețină refugiații ucraineni decât câteva luni, apoi să-i determine să se angajeze.
KarlMariavonWeber 16.01.2023, 11:48
Ungaria este Gică-contra la orice in UE, de la politica de coeziune pana la sanctiunile impotriva Rusiei. Noi suntem "yes-meni" pe toate planurile, dar cumva nimic nu ne iese... Schengen nu, negocieri cu Ucraina nu... Ciuca bătăii de joc in Europa. Si nici macar nu avem alternativă. Ăia de la USR sunt mai yes-meni ca toti. Nu zic sa fim anti-UE. Zic ca avem o problema interna grava de tot si nu pare ca exista rezolvare. Nu avem oameni care sa ne reprezinte. A stiut foarte bine Excelenta Sa, Domnul Presedinte Klaus Iohannos ce vorbeste cand a zis ca suntem stat eşuat. Are acces la informatii privilegiate, stie ce vorbeste... Noi doar intuim din rezultatele astea care se vad in presa.
parpalache 16.01.2023, 14:07
România nu conteaza!Soarta României mereu a fost hotarâta de altii!In 1945 la Yalta(in Crimeea),Wiston Churchill bfacea„târgul”cu Stalin privința zonelor de influența(sub privirile aprobatoare ale lui Roosevelt):In România-90% influența URSS-10% Occident,in Bulgaria la fel,in Ungaria-50%-50%,in Grecia-90% Occident-10% URSS!Iar peste 43 de ani-in 1988-la Malta(pe un vas de razboi american)-George Bush sr.și Gorbaciov,incheiau au alt pact- prin care„reconfigurau”zonele de influența!Unde se pare ca s-a convenit reinființarea Austro-Ungariei(intr-o forma mascata) și cedarea de catre URSS a țarilor din fostul Pact de la Varșovia-in afara de Bulgaria și de România(România Mica dinainte de 1918)!De aici ni se trage statutul asta de țara„tolerata”in „structurile”occidentale și ni se impun atatea sacrificii dureroase!