Interzis la Evaluarea Națională pentru elevii mai slabi, ca să nu dea rău școala! Într-un singur an, unitățile de învățământ au lăsat cu 70% mai mulți elevi de clasa a VIII-a repetenți și corigenți
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Numărul de elevi corigenți/repetenți din clasa a VIII-a a crescut într-un singur an cu 70%, arată un studiu recent al Asociației Human Catalyst.
Cuprins:
de Florinela Iosip
Dacă în 2017 aproximativ 13.000 de copii n-au promovat clasa a VIII-a, în anul 2018 numărul lor a crescut cu peste 9.000. Asta înseamnă că unui număr de 22.000 de copii până în 14 ani sistemul de învățământ le-a spus că nu pot merge mai departe.
Laura Greta Marin, președinta Human Catalyst, spune că asta se întâmplă din cauza orgoliului conducerii școlii și a cadrelor didactice de a avea rezultate “bune” pe hârtie. Astfel, copiii ajung să fie lăsați corigenți sau repetenți intenționat. “Este absurd. Pe parcursul celor opt ani profesorii îi trec clasa de fiecare dată, iar la sfârșit, brusc, le taie aripile”.
«Fenomenul Brăila» se extinde
Totodată, președinta asociației afirmă că zecile de mii de copii lăsați în urmă sunt victimele unei practici mai extinse, adică “Fenomenul Brăila“. Acesta a intrat în atenția spațiului public în primăvara anului trecut, după ce Human Catalyst a prezentat un studiu care arată că 18,7% dintre elevii de clasa a VIII-a n-au intrat în Evaluarea Națională în anul școlar 2016-2017. Cea mai mare rată a elevilor care nu s-au înscris, de 36,3%, a fost în județul Brăila. De aici a fost dat și numele fenomenului care marginalizează copiii cu rezultate scăzute.
“Anul trecut, la începutul lunii mai, asociația a făcut publică problema și, din fericire, mass-media a rostogolit masiv această informație. Numai că asta a avut drept efect schimbarea tacticii dascălilor la sfârșitul anului școlar. Unii dintre profesori nu doar că i-au intimidat verbal pe elevi să nu se mai înscrie la Evaluarea Națională, ci i-au lăsat direct corigenți sau repetenți, ca să nu poată fi acuzați că au limitat dreptul copiilor de a participa la examen”, explică Laura-Greta Marin.
Câți elevi de clasa a VIII-a au fost excluși de la Evaluarea Națională în 2019
La simularea Evaluării Naționale 2019 au participat peste 164.000 de elevi, potrivit datelor Ministerului Educației. Dintre aceștia, aproximativ 155.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a au fost înscriși automat, conform noii metodologii aprobată de instituție. Așadar, peste 9.000 de copii s-au pierdut din start doar printr-o simplă procedură automatizată (au fost excluși cei cu repetenție, corijențe și abandon școlar). Apoi, s-au mai pierdut 9.000, pentru că doar 146.000 s-au prezentat la prima probă scrisă, cea la limba română.
Deși încă nu avem o statistică la nivel național pentru 2019 cu numărul de elevi corigenți/repetenți, putem observa câteva cazuri particulare în care un număr mare din totalul de școlari nu trece clasa, deci nu poate intra în Evaluarea Națională.
“Această metodă are un potențial disruptiv mai mare pentru educația viitoare a acestor elevi. Pe de o parte, aceștia nu s-au mai putut înscrie nici în licee. Pe de altă parte, repetenția este puternic corelată cu abandonul școlar/ părăsirea timpurie a școlii”, se mai arată în același studiu.
La Liceul Tehnologic Victor Mihăilescu Craiu din Belești, județul Iași, au fost înscriși la începutul anului în clasa a VIII-a 59 de elevi, dintre care doar 28 au absolvit clasa a VIII-a și tot 28 au fost înscriși la Evaluarea Națională.
În același județ, la Școala Petru Rareș, Hârlău, din cei 83 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, doar 60 au absolvit și numai 57 au dorit să participe la Evaluarea Națională. Cei care n-au vrut au invocat “motive personale“, potrivit conducerii unității de învățământ.
Școala spune una, părinții elevilor susțin altceva
Iar la Școala Gimnazială Ion Neculce, din cei 28 de copii înscriși în clasa a VIII-a, au absolvit 22 și numai 13 au ajuns pe lista celor care au intrat în examen, deși aveau acest drept. Motivul pentru care n-au vrut să participe 9 dintre cei care au promovat: “La solicitarea părinților se înscriu la școala profesională“, susține conducerea școlii.
Aura Ciobotaru, unul dintre reprezentanții grupului civic “Părinții cer schimbare”, spune că i s-au plâns părinți din teritoriu de faptul că li s-a sugerat să nu-și trimită copiii la examen, chiar dacă au fost incluși la înscrierea automatizată. “Vorbim de copii cu rezultate mai scăzute, dar care totuși au absolvit clasa a VIII-a. Ei bine, în cazul unora dintre părinții lor li s-a spus foarte direct că e mai bine să nu se prezinte la examen ca să nu tragă în jos media școlii”.
Dintr-o clasă de 21 de copii, doar 10 au intrat în Evaluarea Națională
Cazuri similare au fost semnalate și în Botoșani de către filiala locală a Asociației Partida Romilor Pro Europa. De pildă, aceștia reclamă că la Școala nr. 8 din orașul Dorohoi din totalul de 21 de elevi doar 10 au fost promovați și au putut susține Evaluarea Națională.
Copiii care n-au intrat în examen sunt, în multe cazuri, de etnie romă sau cu cerințe educaționale speciale, mai punctează același studiu. Problema este cu atât mai gravă în privința elevilor romi, pentru că locurile alocate special pentru copiii din această etnie la licee se dau numai la prima repartiție. Așadar, dacă se înscriu la a doua repartiție, nu mai au dreptul la un astfel de loc.
Astăzi vor fi afișate rezultatele la Evaluarea Națională și cel mai probabil rata de note peste 5 va din nou comentată și dezbătută în spațiul public. Numai că discuțiile ar trebui să-i includă și pe cei cel puțin 18.000 de copii care au pierdut din start o bătălie pentru liceu și pentru un viitor mai bun.
Ministerul Educației «a luat la cunoștință»
Reprezentanții Ministerului Educației Naționale (MEN) au transmis, în cadrul unei întâlniri oficiale cu cei de la Asociația Human Catalyst, că au luat cunoștință de studiul făcut de ONG și că vor analiza situația. La rândul lor, cei de la asociație i-au comunicat ministerului trei posibile soluții: ordin de ministru pentru interzicerea Fenomenului Brăila, monitorizarea județelor unde rata de neparticipare la examenele naționale depășește media pe țară, investigarea școlilor de către ISJ-uri unde rata de elevi corigenți/repetenți depășește un anumit procent, care ar urma să fie stabilit în prealabil de MEN.
Citește și:
