Într-un interviu rar, faimoasa virusologă Shi Zhengli, din Wuhan, răspunde în dezbaterea privind originile COVID
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Experta în virusologie din Wuhan a declarat într-o discuție cu New York Times, publicată luni, că speculațiile privind posibila scăpare a coronavirusului din laboratorul ei sunt nefondate. Opacitatea autorităților chineze, care nu au permis accesul unor observatori independenți în laborator, face însă ca afirmațiile ei să nu poată fi verificate, scrie cotidianul american.
Cuprins:
„Laboratorul meu nu a derulat și nici nu a cooperat în derularea de experimente de tip gain-of-function, care sporesc virulența virusurilor”, a declarat Shi Zhengli, cunoscuta expertă de la Institutul de Virusologie din Wuhan, într-o discuție cu New York Times.
„Cum aș putea să ofer dovezi pentru ceva, în condițiile în care aceste dovezi nu există”, a adăugat ea. „Nu știu cum a ajuns lumea la așa ceva, să toarne constant mizerii peste un om de știință nevinovat”, s-a plâns Shi Zhengli în interviu.
Experta a subliniat că acuzațiile cum că laboratorul a sporit virulența virusului și apoi a ținut secrete informațiile despre transmiterea lui sunt „speculații născute din neîncredere”.
„Sunt sigură că nu am făcut nimic rău. Prin urmare, nu am de ce să mă tem”, a spus ea pentru cotidianul american.
Cheia pentru elucidarea misterului COVID
Pentru un cor tot mai mare de politicieni și oameni de știință, Shi Zhengli este cheia ce ar putea duce la elucidarea misterului privind originile coronavirusului care a ucis până acum cel puțin 3,5 milioane de persoane în întreaga lume.
Pentru guvernul de la Beijing și pentru cetățenii chinezi, ea este o eroină și o victimă a teoriilor conspirației.
Ideea că virusul ar fi scăpat dintr-un laborator din Wuhan, respinsă inițial de mulți oameni de știință și de politicieni, din motive ascunse sau din simplul fapt că era o teorie promovată de Donald Trump, a început să fie mult mai atent analizată în ultimele luni.
Experții sunt de acord că nu există dovezi clare care să susțină teoria, dar mulți cred că ea a fost respinsă prea rapid anul trecut și cer, împreună cu politicienii, inclusiv administrația lui Joe Biden, o anchetă cât mai complexă.
Unii oameni de știință au acuzat-o pe Shi că a derulat experimente pe coronavirusuri provenind de la lilieci în laboratoare cu securitate redusă.
Alții vor dovezi cât mai clare, reacționând astfel la rapoartele serviciilor secrete americane precum cel care a indicat faptul că trei angajați ai Institutului de Virusologie din Wuhan au fost spitalizați cu simptome asemănătoare COVID încă din toamna lui 2019.
Speculațiile merg în cele din urmă spre o întrebare- cheie: s-a aflat laboratorul din Wuhan în posesia noului coronavirus, înainte de izbucnirea pandemiei? Răspunsul lui Shi este: „Nu”.
Dar refuzul Chinei de a permite anchetatorilor din afară să pătrundă în laboratorul ei sau de a împărtăși cu alți oameni de știință datele cercetărilor din acest laborator face ca afirmațiile să fie greu de confirmat.
O concluzie pripită
Mulți virusologi consideră în continuare că virusul a ajuns de la un animal la om în mod natural, în afara unui laborator. Dar fără o dovadă directă, atât experții, cât și politicienii vor o anchetă care să clarifice acest lucru.
Susținătorii teoriei laboratorului spun că cercetătorii de la institutul din Wuhan ar fi putut colecta - sau contracta - coronavirusul din mediul natural. Dintr-o peșteră cu lilieci, spre exemplu. Aceștia mai speculează că o altă posibilitate ar fi ca virusul să fi fost creat în laborator.
În orice caz, ideea ar fi că patogenul a scăpat apoi din laborator în populația generală, probabil prin infectarea unui cercetător.
Beijingul a permis unei misiuni a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să viziteze China, dar a limitat accesul investigatorilor.
De aceea, când echipa a stabilit într-un raport, în martie, că teoria virusului scăpat din laborator este improbabilă, mulți experți și oficiali, inclusiv directorul OMS, au considerat că această concluzie este pripită.
Rezultatul a fost că toată lumea și-a dorit o anchetă mai complexă, un lucru solicitat atât de președintele american Joe Biden, în luna mai, cât și de liderii reuniți în weekend în Marea Britanie la summitul G7.
O cercetătoare de carieră, într-un laborator subordonat Partidului Comunist
În vremurile de dinainte de pandemie, Shi Zhengli era un simbol al progresului științific chinez. Ea a condus expediții în peșteri, de unde a colectat eșantioane de virusuri de la lilieci, pentru a afla cum se transmit patogenii de la animale la oameni.
În 2019, Shi s-a aflat printre cei 109 oameni de știință aleși în Academia Americană de Microbiologie.
Institutul de Virusologie din Wuhan angajează în jur de 300 de oameni și găzduiește unul dintre cele două laboratoare chineze cu un nivel maxim de biosecuritate - 4.
Conform politicii centralizate a cercetării chineze, institutul răspunde direct în fața Partidului Comunist, care vrea ca oamenii de știință să servească țara. „Știința nu are granițe, dar oamenii de știință au o țară-mamă”, a explicat președintele Xi Jinping, într-un discurs ținut anul trecut.
Shi nu este membră a Partidului Comunist, un lucru neobișnuit pentru o angajată a statului de calibrul ei, scrie New York Times. Ea și-a construit cariera în interiorul institutului, unde a început ca și cercetător asistent în 1990, pentru a urca până la vârf.
În vârstă de 57 de ani, Shi și-a obținut doctoratul la Universitatea din Montpellier în 2000 și a început să studieze liliecii în 2004, după epidemia de SARS, care a ucis mai bine de 700 de oameni în întreaga lume.
În 2011 a descoperit că liliecii dintr-o peșteră din sud-vestul Chinei erau purtătorii unor coronavirusuri similare cu cele care au provocat SARS.
Dar ultimele cercetări sunt cele care au atras mai multă atenție. Este vorba despre experimentele în care Shi a început să modifice genetic coronavirusurile pentru a vedea cum se comportă.
În 2017, ea și colegii ei de la laboratorul din Wuhan au publicat un studiu despre un experiment în care au creat un nou coronavirus hibrid, din mai multe coronavirusuri provenite de la lilieci, inclusiv unul aproape transmisibil la oameni. Experimentul avea rolul de a studia capacitatea acestui nou coronavirus de a infecta și de a se multiplica în celulele umane.
Susținătorii acestui gen de cercetare spun că ea ajută societatea să se pregătească pentru noi epidemii. Criticii spun că pericolele creării de noi patogene ar putea depăși beneficiile potențiale.
În răspunsul către New York Times, Shi a argumentat că experimentele ei nu au căutat să facă virusul mai periculos, ci să înțeleagă cum ar putea face acesta saltul între specii.
Temeri privind condițiile din laboratoare
Temerile actuale nu vizează doar tipul de experimente, ci și condițiile în care acestea au fost derulate.
Unele dintre experimentele lui Shi pe coronavirusuri au fost făcute în laboratoare cu un nivel de biosecuritate redus - 2. Acest lucru a ridicat semne de întrebare cu privire la gradul de siguranță.
Shi a susținut, în discuția cu New York Times, că aceste coronavirusuri pot fi studiate în laboratoare cu un nivel scăzut de biosecuritate, deoarece nu există vreo dovadă că ele pot infecta în mod direct oamenii, un punct de vedere susținut de unii oameni de știință, nu și de alții.
În același timp, cercetătoarea a respins informațiile privind spitalizarea celor trei angajați ai institutului din Wuhan, în noiembrie 2019.
„Institutul de Virusologie din Wuhan nu a întâmpinat astfel de cazuri. Dacă este posibil, îmi puteți furniza numele celor trei pentru a ne ajuta să verificăm?”, a răspuns ea.
În privința eșantioanelor de coronavirus pe care le avea în laborator, Shi a susținut că unul era asemănător cu SARS-CoV-2 în proporție de 96% - o diferență majoră, după standardele genomice. Cercetătoarea a negat totodată că laboratorul ei ar fi derulat experimente secrete pe alte virusuri.
O altă chestiune care a rămas în centrul atenției a fost cercetarea lui Shi care a vizat un grup de mineri din provincia Yunnan, în 2012.
Minerii, care s-au îmbolnăvit de o boală respiratorie severă, lucraseră în aceeași mină unde echipa lui Shi a descoperit ulterior un virus de liliac asemănător cu SARS-CoV-2.
În răspunsul către New York Times, ea a spus că în eșantioanele colectate de la mineri nu a găsit coronavirusuri asemănătoare cu SARS și că va publica rezultatele acelei cercetări în curând. Criticii o acuză în acest caz că pur și simplu ține informațiile secrete.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
