„Întrebarea nu mai e dacă va fi o invazie, ci când”. Soldații belgieni detașați în Lituania descriu o stare de alertă și pregătiri reale de război
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Soldații belgieni dislocați în Lituania, pe flancul estic al NATO, descriu o stare de alertă permanentă și pregătiri reale de război. În timpul unei vizite oficiale, ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a avertizat asupra amenințării tot mai mari pe care Rusia o reprezintă pentru țările baltice.
Cuprins:
O confruntare militară între NATO și Rusia este considerată tot mai probabilă
Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a efectuat marți o vizită la detașamentul militar belgian dislocat în Lituania, în cadrul misiunii NATO, alături de șeful apărării, generalul Frederik Vansina. Înainte de întâlnirea cu militarii, oficialul a avut discuții cu omologul său, Robertas Kaunas.
Concluzia desprinsă din aceste întrevederi este una alarmantă: în această parte a Europei, o confruntare militară între NATO și Rusia este considerată tot mai probabilă, relatează RTL Info.
„Este o regiune amenințată. Am putut vedea cu ochii mei cât de intens se pregătesc aceste țări”, a declarat Theo Francken. Ministrul a subliniat că Moscova nu a acceptat niciodată pierderea statelor baltice din 1991, amintind că Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a catalogat recent aceste state drept „provinciile noastre baltice”.
In de mistige wouden van Litouwen bereiden gevechtseenheden van Defensie zich voor op het allerergste: oorlog. Samen met generaal Vansina bezocht ik hen tijdens hun trainingen. Die zijn bikkelhard en realistisch. ?
— Theo Francken (@FranckenTheo) December 16, 2025
Leren overleven
Een gepantserd voertuig (Dingo) bracht ons… pic.twitter.com/HzOR3996G8
„NATO trebuie să construiască aici un pumn solid”, a avertizat oficialul belgian.
Militari belgieni în prima linie a flancului estic
Detașamentul belgian este staționat în baza militară Rukla, ca parte a unui grup de luptă de aproximativ 1.400 de militari, aflat sub comandament german.
Contingentul belgian numără 237 de soldați din unități de recunoaștere, artilerie, geniu și sprijin logistic.
Aceștia participă la exerciții comune și cooperări militare cu trupe din Germania, Norvegia, Țările de Jos, Cehia, Luxemburg și Lituania.
„Nu mai este o chestiune de dacă, ci de când”
Unul dintre militarii belgieni a remarcat că atmosfera seamănă din ce în ce mai puțin cu un antrenament: „Sunt aici din 2021 și simt că astăzi nu mai este un exercițiu, lituanienii se pregătesc cu adevărat de război”.
Aceeași percepție este confirmată și de superiorii săi.
Maiorul Didier, al cărui nume complet nu a fost făcut public din motive de securitate, a declarat că presiunea militară rusă și belarusă este constantă.
„Există mijloace rusești și belaruse desfășurate de-a lungul frontierei. Presiunea este permanentă. Aici începe apărarea teritoriului NATO. Atât în rândul populației, cât și în rândul militarilor lituanieni, există un sentiment foarte puternic: întrebarea nu mai este dacă va fi o invazie, ci când. Ei se pregătesc cu adevărat pentru apărarea țării lor”, a spus ofițerul.
Lituania, între Belarus și Kaliningrad
Lituania, situată între Belarus și enclava rusă Kaliningrad, se confruntă cu o intensificare a atacurilor hibride de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
Recent, autoritățile lituaniene au fost nevoite să declare stare de urgență după ce mai multe baloane provenite din Belarus, încărcate cu țigări de contrabandă, au survolat teritoriul național, determinând inclusiv închiderea temporară a aeroportului din Vilnius.
Ministrul lituanian al apărării consideră că aceste incidente nu sunt simple acte de contrabandă.
„Nu vedem Belarusul ca pe o țară separată de Rusia. Această încălcare a spațiului aerian nu este o chestiune de țigări, ci un atac hibrid. Aceasta transmite un mesaj tuturor țărilor NATO: trebuie să investim în apărarea noastră. Trebuie să înțelegem că Rusia nu se va opri în Ucraina. Ucraina nu își apără doar propriul teritoriu, ci întregul flanc estic al NATO: statele baltice, Finlanda, Polonia, care vor fi următoarele ținte”, a avertizat oficialul.
Theo Francken: România nu este un obiectiv pentru Moscova
Detașamentul belgian va părăsi baza Rukla la sfârșitul lunii, însă Belgia va continua să contribuie la securitatea regiunii.
Patru avioane F-16 vor fi dislocate anul viitor pentru o misiune de poliție aeriană, iar nave belgiene operează deja în Marea Baltică. În paralel, un alt contingent important al Forțelor Terestre belgiene este desfășurat în România, sub comandament francez, încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina.
Ministrul Theo Francken a recunoscut că Belgia va trebui să ia o decizie strategică până în 2027.
„Suntem o țară mică. Să avem trupe terestre în două state este mult pentru armata noastră. Rusia este interesată de statele baltice. Până acum, România nu este un obiectiv pentru Moscova. Va fi o alegere dificilă”, a mai spus Francken.
De altfel, după vizita în Lituania, ministrul belgian al apărării a mers în România, unde s-a întâlnit cu omologul său Radu Miruță. La discuții au participat șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, precum și șeful apărării din Regatul Belgiei, generalul Frederik Vansina.
De laatste stop van mijn bezoek aan onze militairen in Oost-Europa bracht me naar Roemenië. Daar oefent momenteel een regiment met een zeer rijke traditie: de Ardense jagers. Ik mocht er ook twee dappere Roemeense militairen decoreren, die er Belgische soldatenlevens hebben… pic.twitter.com/1gW5PNwkyV
— Theo Francken (@FranckenTheo) December 17, 2025
Flancul estic, sub amenințare
Lituania și-a exprimat marți îngrijorarea cu privire la securitatea flancului estic al Europei, în cadrul summitului de la Helsinki, unde liderii a opt țări din nordul și estul Europei au solicitat măsuri imediate ca răspuns la amenințarea rusă.
Într-o declarație comună, liderii Finlandei, Suediei, Letoniei, Lituaniei, Estoniei, Poloniei, României și Bulgariei au afirmat că situația impune acordarea unei „priorități imediate” apărării flancului estic al UE printr-o abordare operațională, coordonată și multidisciplinară.
Potrivit agenției de știri Belga, aceștia au solicitat în special întărirea forțelor terestre, îmbunătățirea apărării împotriva dronelor, consolidarea apărării aeriene și antirachetă și o mai bună protecție a frontierelor și a infrastructurii critice, în cadrul UE și în cooperare cu NATO.
