IPP critică schimbarea tacticii Guvernului pentru absorbţia de fonduri europene prin lobby politic european

Institutul percepe această remaniere ca fiind sfârșitul încercărilor de a gestiona cu specialiști absorbția fondurilor europene și începutul lobby-ului politic prin familiile politice din care fac parte partidele de la guvernare.

„Am încheiat cu greu un prim exercițiu financiar la sfârșitul anului trecut cu cea mai scăzută rată de rambursare a fondurilor de la Comisia Europeană dintre noile state membre iar în curând epuizăm și primul trimestru al acestui an fără măsuri încurajatoare privind absorbția fondurilor europene aferente perioadei financiare 2014 – 2020”, se arată în comunicatul IPP.

Până în prezent, la peste 2 ani de la debutul formal al acestui nou exercițiu financiar, România nu a reușit să atragă decât puțin peste 2 miliarde de euro, exclusiv din avansuri plătite de Comisia Europeană și subvenții în agricultură, nu din cheltuieli efective decontate prin proiecte, întrucât majoritatea programelor de finanțare nu sunt lansate încă iar acreditarea Autorităților de Management s-a făcut cu întârzieri majore.

De asemenea, dintre cele 36 de condiționalități ex-ante care trebuiau îndeplinite pentru a nu declanșa blocarea fondurilor începând cu 1 ianuarie 2017, la sfârșitul anului trecut, România declarase ca fiind îndeplinite 20, 5 în implementare și 11 aflate în proces de negociere cu Comisia. Nu mai sunt în spațiul public informații despre stadiul rezolvării acestor probleme, mai spune Institutul.

IPP cere, astfel, public Guvernului să explice care este:

–          Stadiul actual privind acreditarea Autorităților de Management aferente actualului exercițiu financiar 2014 -2020, în condițiile preluării de facto a portofoliului fondurilor europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale;

–          Stadiul îndeplinirii condiționalităților ex-ante și rezoluția Comisiei Europene asupra celor transmise spre aprobare la sfârșitul anului trecut;

–          Termenul de finalizare pentru sistemul MySMIS 2014, folosit până în prezent ca argument pentru întârzierile semnificative în lansarea apelurilor de proiecte.

„Solicităm public aceste explicații înainte de a ne documenta direct la nivelul Comisiei Europene, întrucât apreciem că lobby-ul politic nu poate suplini capacitatea tehnică a României de a își remedia problemele, printr-o cooperare dintre Guvern și beneficiarii de proiecte, pentru ca soluțiile găsite să fie realiste”, conchide Institutul pentru Politici Publice.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro