„Istoria se repetă, mai întâi ca tragedie, apoi ca farsă”. Austria, ținută la poarta Schengen timp de trei ani de Germania, pentru deficiențe la frontiere
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ziarul austriac Kleine Zeitung amintește, într-un articol publicat după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen, cum și Viena a întâmpinat probleme, țara fiind acuzată că nu este capabilă să-și păzească frontierele externe. Acest motiv a fost invocat de Germania timp de trei ani, până în 1998, an în care Austria a devenit membru deplin al zonei de liberă circulație.
„Un aflux considerabil de solicitanți de azil”, apărut în mare măsură din cauza faptului că vecinul de la sud-est nu își controlează în mod adecvat granițele către Europa de Est și Balcani. Acesta este principalul motiv pentru care o țară nu este primită în Schengen.
Afirmațiile amintesc de cele făcute, în mod repetat, de ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, atunci când a vorbit despre motivele pentru care Viena se opune aderării României.
În acest caz însă, au fost făcute de ministrul german de interne, Manfred Kanther, în 1994, an în care Austria a fost ținută de Germania la poarta Schengen.
„Istoria se repetă, mai întâi ca tragedie, apoi ca farsă”, scrie jurnalistul austriac Michael Jungwirth, redactor-șef adjunct al publicației Kleine Zeitung, în articolul său.
Ministrul de interne german spunea atunci că autoritățile austriece nu au expertiza corespunzătoare, echipamentul necesar sau pregătirea adecvată a controla granițele cu Ungaria și Slovenia, precizează Kleine Zeitung.
Declarațiile germanului Manfred Kanther i-a înfuriat atunci pe oficialii de top de la Viena, care se așteptau ca țara să adere în 1995, an în care a intrat și în UE.
Ministrul transporturilor, Viktor Klima, a spus că Viena va „face tam-tam” cu privire la blocada germană de îndată ce va adera la UE.
Criticile Germaniei la adresa Austriei
Concret, Austria era criticată că lasă persoane cu documente false să treacă granița. Nu lipsa de echipament era problema, potrivit Germaniei, ci „lipsa de pregătire a austriecilor”. Acuzațiile erau lansate de șeful de atunci al poliției de frontieră bavareză, Sigmund Bohm.
Colegii austrieci au „deficite considerabile în cunoştinţele de investigare şi instrumentele de căutare”, spunea Bohm, adăugând că șase luni de recalificare a vameșilor pentru a recunoaște falsurile de înaltă calitate nu ar fi suficiente.
La rândul său, Günter Krause, de la Ministerul de Interne de la Bonn, critica și el țara vecină. „Pentru noi nu contează dacă armata, vama sau poliția fac asta în Austria. Controalele trebuie să corespundă ideilor noastre”, spunea Krause.
Iar ministrul bavarez de interne, Edmund Stoiber, prezenta o statistică ce avea rolul să scoată în evidență problemele polițiștilor de frontieră austrieci. În 1995, în Bavaria, fuseseră făcute 11.500 de arestări, dintre care 900 ale unor contrabandiști, la granița cu Austria. În plus, anunța Bavaria, au fost întoarse din drum 32.000 de vehicule și confiscate aproape 800 de mașini furate.
În cele din urmă, Austria a aderat la spațiul Schengen în etape. De la 1 decembrie 1997 au fost eliminate controalele pe aeroporturi, iar de la 1 aprilie 1998 și cele de la frontierele terestre.
Această decizie a fost criticată în continuare de bavarezi, care au spus că poliția de frontieră urmează să devină inutilă, dacă se desființează controalele dintre cele două țări. Ministrul de interne al Bavariei, Günther Beckstein, pledase pentru un plan etapizat de aderare a Austriei, care s-ar fi încheiat în anul 2000.
