Țara care se află pe primul loc în Europa la decesele cauzate de avalanșe: 37 de victime în acest sezon
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Italia a devenit țara europeană cea mai afectată de avalanșe în sezonul 2025/2026, raportând 37 de decese până la 23 martie 2026. Bilanțul tragic, cel mai ridicat din ultimii șase ani, plasează munții italieni în fața Franței și Austriei în topul mortalității montane.
Cuprins:
Iarnă neagră în Alpi: ultimele tragedii din Tirolul de Sud
Sezonul de iarnă 2025/2026 se apropie de final cu statistici îngrijorătoare pentru amatorii de sporturi montane. Conform datelor publicate de European Avalanche Warning Services (EAWS), Italia ocupă primul loc în Europa la numărul de victime provocate de avalanșe, cu un total de 37 de persoane decedate. Majoritatea celor care și-au pierdut viața erau schiori și excursioniști.
Cifra a fost actualizată recent, în urma unui incident grav petrecut sâmbăta, 21 martie, în Val Ridanna, o vale alpină spectaculoasă situată în Tirolul de Sud, în nordul Italiei, aproape de granița cu Austria. Doi schiori locali au fost scoși fără suflare de sub zăpadă, în timp ce o tânără de 26 de ani din Brescia a murit ulterior la spital din cauza rănilor. Bilanțul weekend-ului a fost completat de găsirea unei a patra victime, o cetățeană austriacă, după două zile de căutări intense în Valle Aurina, potrivit Rai News.
Acest sezon negru a început prematur în Italia, pe 1 noiembrie 2025, cu un accident colectiv pe Cima Vertana, un vârf muntos proeminent, cu o altitudine de 3.545 metri, în provincia Tirolul de Sud, unde o singură avalanșă a curmat viața a cinci persoane.
Comparație la nivel european
Cu peste 130 de accidente fatale raportate la nivelul întregului continent, Italia conduce detașat în acest clasament, fiind urmată de Franța - cu 31 de persoane care au murit din cauza avalanșelor, în Austria - 29, în Elveția - 16, iar în Spania - 8. Cifra de 37 de victime este cea mai mare din Europa în ultimii șase ani.
În sezonul 2024/2025, primul loc îl deținea Franța cu 21 de victime, urmată de Elveția cu 20 și Italia cu 11.
Incidente grave petrecute și în România
În România, sezonul 2025-2026 a fost unul extrem de tensionat din cauza riscului ridicat de avalanșă, însă, spre deosebire de Alpi, nu au fost raportate decese oficiale cauzate de avalanșe până la această dată - 23 martie 2026.
Deși bilanțul victimelor este zero, au existat mai multe incidente grave. În martie 2026, în Munții Bucegi, chiar în timpul Școlii Naționale Salvamont, o placă de zăpadă s-a rupt și a surprins trei participanți, inclusiv un instructor. Aceștia au scăpat datorită echipamentului, rucsac cu airbag, și intervenției imediate a colegilor.
În ianuarie și februarie, la Bâlea Lac s-au produs două avalanșe de mari dimensiuni declanșate de schiori. Într-unul dintre cazuri, masa de zăpadă a parcurs peste 300 de metri, ajungând până în zona chioșcurilor turistice, însă persoanele implicate au reușit să se retragă la timp fără răni.
De asemenea, în ianuarie, în Munții Rodnei, Salvamont a emis avertizări după producerea unor avalanșe spontane care au blocat temporar accesul în anumite zone, dar fără a surprinde turiști.
Ce este avalanșa
Producerea unei avalanșe este rezultatul dezechilibrului dintre forțele care mențin zăpada pe versant și cele care o trag la vale. O avalanșă este o masă mare de zăpadă care se desprinde brusc de pe un versant și alunecă rapid la vale sub influența gravitației.
În funcție de tipul de zăpadă, de panta terenului și de condițiile meteo, avalanșa poate antrena gheață, roci, pământ, vegetație și alte materiale, transformându-se într-un fenomen extrem de distructiv. Masa de zăpadă aflată în mișcare dislocă și mai multă zăpadă de pe versant pe măsură ce coboară în viteză.
Avalanșele apar cel mai frecvent pe pante cu înclinații de 30 până la 45 de grade, însă pot fi declanșate și pe versanți mai domoli sau mai abrupți, în funcție de cât de stabil este stratul de zăpadă. Viteza unei avalanșe poate ajunge și la 320 km/h, iar forța de impact este suficient de mare pentru a distruge păduri, construcții sau infrastructură montană. Potrivit National Geographic, o avalanșă mare, complet dezvoltată, poate să cântărească până la un milion de tone.
Cum se produce o avalanșă
O avalanșă de zăpadă apare în momentul în care o masă mare de zăpadă se rupe de pe versant și începe să se deplaseze la vale cu mare viteză. Acestea au loc, de obicei, iarna, dar pot fi declanșate în orice perioadă a anului, mai ales la mari altitudini. Stratul de zăpadă este format, de regulă, din mai multe straturi succesive, depuse în condiții diferite de temperatură, vânt și umiditate.
Pentru ca o avalanșă să se producă sunt necesare trei elemente: un strat de bază de zăpadă, un strat mai slab și instabil, care poate ceda, și o placă de zăpadă situată deasupra. Se întâmplă foarte des ca avalanșele să se producă în timpul unei furtuni de zăpadă sau imediat după viscol.
Furtunile, temperatura, vântul, gradul de înclinare al pantei, relieful, vegetația și starea generală a stratului de zăpadă pot să influențeze probabilitatea producerii unei avalanșe. Însă, avalanșele de zăpadă pot fi declanșate și de oameni. Atunci când o persoană face o drumeție sau schiază într-o zonă periculoasă, pe o placă de zăpadă sub care există un strat slab, acest strat instabil poate ceda.
În consecință, masa de zăpadă de deasupra se fracturează și începe să alunece la vale, declanșând o avalanșă, conform Shelterbox.org. Alți factori care contribuie la producerea avalanșei sunt ninsorile abundente într-un timp scurt, creșterile bruștre de temperatură, vântul puternic care creează acumulări periculoase de zăpadă, ploaia căzută peste stratul de zăpadă și vibrațiile produse de schiori, snowboarderi sau utilaje.
