Femeia de culoare care a scris istorie: Kamala Harris, prima vicepreședintă din istoria SUA

Senatoarea de California Kamala Harris a fost prima femeie de culoare și de origine asiatică nominalizată pentru funcția de vicepreședinte al SUA de către unul dintre cele două partide majore ale țării.

Echipa Joe Biden – Kamala Harris o oglindește, parțial, pe cea făcută de Barack Obama cu Joe Biden în 2008: un bărbat alb vârstnic, cu experiență politică lungă, un om al sistemului, alături de un politician de culoare, care a petrecut doar patru ani în Senat și totuși a reușit să își construiască o poziție proeminentă, scrie NPR.

De data aceasta însă, Biden este pe treapta înaltă, cea de președinte.

O politiciană moderată, pragmatică și una dintre fostele rivale ale lui Biden în alegerile primare democrate, Harris a avut o carieră în procuratură, înainte de a fi aleasă în Senatul SUA în 2016.

În vârstă de 55 de ani, Harris s-a născut în Oakland, California, unul dintre cele mai progresiste state americane.

Când și-a anunțat candidatura la prezidențiale, de ziua lui Martin Luther King, în 2019, ea s-a prezentat ca o politiciană care sparge barierele și care poate face istorie.

De aceea i-a adus un omagiu lui Shirley Chisholm, prima femeie de culoare care a fost aleasă în Congresul SUA în 1968 și prima femeie care a încercat să obțină nominalizarea Partidului Democrat pentru alegerile prezidențiale, notează New York Times.

Un procuror “progresiv”

Harris a fost procuror districtual între 2004 și 2011 și procuror general al Californiei între 2011 și 2017.

Cariera ei în procuratură a fost una dintre temele principale din campania primară pentru prezidențiale și cel mai probabil va fi discutată și la alegerile generale, în special în contextul dezbaterii privind brutalitatea poliției și a rasismului.

Harris s-a descris drept un procuror progresiv și a subliniat mereu că este posibil să fie dură împotriva ilegalităților, dar să confrunte totodată inechitățile din sistemul de justiție american.

Dar anumite aspecte ale carierei sale au atras critici.

Ca procuror general a pus sub acuzare foarte rar polițiști care au ucis civili, deși, în momentul în care a părăsit postul, deschisese deja câteva dosare de evaluare a unor departamente de poliție.

A fost, totodată, criticată pentru că a refuzat să permită o analiză ADN amănunțită care ar fi putut să îl exonereze pe Kevin Cooper, un bărbat de culoare condamnat la moarte.

O opozantă a pedepsei cu moartea, a refuzat să o ceară atunci când un polițist a fost ucis în San Francisco în 2004, un episod care i-a atras critici.

Dar în 2014, când un judecător a declarat pedeapsa cu moartea neconstituțională în California, ea a făcut recurs la această decizie, spunând că este obligată de funcția sa.

Cariera de senatoare

În timpul scurtului mandat în Senatul SUA, Harris s-a remarcat prin atacurile dure la adresa administrației lui Donald Trump și a oamenilor nominalizați la funcțiile înalte din stat – Brett M. Kavanaugh pentru Curtea Supremă sau Jeff Sessions pentru funcția de procuror general.

Recent, ea a încercat să se apropie de aripa de stânga a Partidului Democrat, susținând inițial poziția lui Bernie Sanders pe tema extinderii asigurărilor de sănătate, înainte de a reveni asupra acestei decizii, în timpul campaniei prezidențiale.

A susținut, de asemenea, propunerile de majorare a salariului federal minim la 15 dolari pe oră.

Harris a fost o susținătoare vocală a reformei sistemului de justiție în contextul dezbaterii pe tema discriminării rasiale, care s-a amplificat după uciderea lui George Floyd.

Un atac la Biden care a rămas în memorie

Harris a abandonat candidatura la prezidențiale la sfârșitul anului trecut, pe fondul rezultatelor mediocre și a nivelului scăzut de finanțare.

Per total, campania sa a avut lacune, iar candidata nu a reușit să prezinte o platformă clară și închegată, în special pe tema asigurărilor de sănătate.

Urcase inițial în sondaje, după o performanță bună în prima dezbatere electorală televizată, dar a căzut ulterior și nu și-a mai revenit.

Harris a apreciat că a fost “dureros” să îi audă comentariile despre modul în care a colaborat cu doi senatori care “şi-au construit reputaţiile şi carierele pe baza segregării rasiale din această ţară”.

Harris a recunoscut că nu îl consideră rasist pe Biden, dar l-a acuzat de colaborarea cu cei doi senatori, la începuturile carierei sale de 36 de ani în Senatul SUA, când s-a opus transportului cu autobuze al elevilor la şcolile în care fusese abolită segregarea.

Ea şi-a amintit că a beneficiat de autobuzele şcolare, ceea ce nu ar fi fost posibil dacă ar fi fost aplicate politicile respective.

A fost un atac direct, care l-a afectat pe Biden în sondaje, pe termen scurt.

Problema a fost speculată, de altfel, și de Donald Trump. Acesta a spus că alegerea lui Harris i se pare curioasă, ținând cont de atacul senatoarei la adresa lui Biden.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE