La fiecare 36 de secunde, în România, cineva cere ajutorul polițiștilor. Au fost fie apeluri de urgență la 112, fie solicitări făcute direct în stradă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La fiecare 36 de secunde, în România, cineva cere ajutorul polițiștilor. Acest fapt se traduce în cifre prin 288.000 de sesizări făcute fie apeluri la numărul unic de urgență 112, fie direct la polițiștii care patrulează pe străzi. În acest context, șefii IGP anunță că anul acesta, cel puțin până acum, criminalitatea a atins cele mai mici valori în comparație cu anii trecuți.
Cuprins:
”În primele patru luni ale anului 2018, polițiștii au intervenit la peste 288.000 de sesizări primite de la cetățeni prin serviciul 112 sau direct. Acest lucru înseamnă că la fiecare 36 de secunde un cetățean a avut nevoie de sprijinul Poliției Române. În 82% din cazuri, polițiștii chemați să acorde sprijin au ajuns la locul sesizării în mai puțin de 10 minute de la apel. Chiar dacă în unele cazuri este vorba de fapte cu pericol social redus, încălcări ale normelor de conviețuire socială, există numeroase situații în care intervenția polițiștilor implică un risc major, atât în ceea ce privește viața și integritatea persoanelor implicate în eveniment, cât și a lor”, spun reprezentanți ai Poliției Române.
Românul poate să stea liniștit, infractorii s-au mai potolit
Judecând după statistici, românul ar trebui să doarmă liniștit cu capul pe pernă și ar trebui să nu-și facă griji atunci când iese pe stradă. Și asta pentru că reprezentanții IGPR vorbesc despre o scădere a criminalității în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu perioade similare ale anilor trecuți.
”Referitor la criminalitatea sesizată, numărul faptelor de natură penală sesizate a scăzut cu 0,9% față de perioada similară a anului trecut, iar criminalitatea din mediul rural a scăzut cu 0,7%. Același trend descendent pe primele patru luni ale anului îl înregistrează infracțiunile economico-financiare (-7,2% comparativ cu anul trecut), iar infracționalitatea de natură judiciară se menține la același nivel. În ceea ce privește criminalitatea economico-financiară, activitatea Poliției Române a vizat atât combaterea faptelor ilicite, cât și asigurarea contribuției la bugetul de stat prin recuperarea prejudiciului cauzat”, se specifică într-un comunicat al IGP.
Mai puține violuri și omoruri față de anul trecut
Aceeași sursă furnizează date conform cărora, în anul 2018, structurile de investigare a criminalității economice au cercetat peste 3.100 de persoane pentru săvârșirea de infracțiuni de natură economico-financiară și au pus în aplicare măsuri asigurătorii în valoare de peste 360.000.000 de lei. Infracțiunile contra patrimoniului sunt în scădere cu 2,8%. Furturile, în general, au scăzut cu 3,8%. Infracțiunile de tâlhărie se situează pe un trend descrescător, cu 3,5% mai puține față de perioada similară a anului trecut. Acestea reprezintă 2,2% din totalul infracțiunilor contra patrimoniului. Tot în scădere sunt și infracțiunile de omor (-6,8% faţă de perioada similară a anului 2017), și cele de viol(-1,3%).
Mai multe ordine de protecție
Infracțiunile grave comise cu violență (omorul, tentativa de omor, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte și uciderea ori vătămarea nou-născutului de către mamă) au reprezentat 0,46% din totalul infracțiunilor sesizate privind violența domestică. În acest context, la începutul anului 2018 se aflau în lucru 1.642 de ordine de protecție, cu 51% mai multe decât la începutul anului 2017.
Peste 50 de grupări mafiote ”decapitate” în patru luni
În cele patru luni care vizează acest bilanț al Poliției Române, procurorii DIICOT și polițiștii de la Crimă Organizată au demascat și ”decapitat” peste 50 de grupări infracționale în urma a aproximativ 340 de acțiuni operative.
”În urma acestor activități, au fost destructurate aproximativ 50 de grupări infracționale de criminalitate organizată. Faptele cercetate implică un pericol social deosebit: trafic de droguri, trafic de persoane, falsificare de monedă sau finanțarea terorismului, pentru a enumera doar o parte dintre infracțiuni. Multe dintre acțiunile importante au fost derulate în cooperare cu structurile similare din Europa sau din alte state ale lumii”, declară aceleași surse.
