O româncă din Islanda povesteşte cum au reuşit nordicii să elimine aproape complet coronavirusul: “Autoritățile au pus accent pe sănătatea mintală a oamenilor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Stabilită la Reykjavik de 14 ani, Felicia Pralea vorbeşte despre măsurile luate de autorităţile islandeze în lupta împotriva SARS-CoV-2, cum au reacţionat cetăţenii şi cum se descurcă românii care muncesc acolo
Cuprins:
Islanda mai are doar 56 de cazuri active de COVID-19. Din cei 1.799 de oameni infectaţi, 1.733 au fost vindecaţi şi doar 10 au murit. În ultimele 6 zile, au mai fost descoperite doar două cazuri de coronavirus.
Felicia Pralea este o braşoveancă în vârstă de 36 de ani care s-a mutat în Islanda în urmă cu 14 ani şi a trăit „miracolul islandez” la faţa locului.
Ea are un cabinet de traduceri din islandeză în română şi din islandeză în engleză şi îi ajută pe românii stabiliţi în insula din nordul Europei.
Până să apară coronavirusul, avea de lucru cu oamenii care voiau un permis de conducere sau diferite acte, cu arestaţii sau cu cei închişi în puşcărie.
Acum ea îi ajută pe românii din Islanda să-şi completeze cererile online pentru ajutorul de şomaj, le traduce informaţiile actualizate privind lupta împotriva COVID-19 sau le explică drepturile pe care le au în această perioadă.
-Felicia, toată lumea a lăudat Islanda în lupta împotriva coronavirusului. Cum s-a văzut acest lucru din interior?
-La început, noi ne-am panicat un pic când am văzut că nu se iau măsuri severe ca în alte ţări din Europa. Mama mea trăieşte în Italia, ştiam de la ea ce se întâmplă acolo şi nu înţelegeam de ce nu se impun restricţii şi în Islanda.
-Ce decizii au luat autorităţile?
-S-a format o echipă din trei specialişti: Viðir Reynisson, inspectorul general al Departamentului de Protecţie Civilă şi al Situaţiilor de Urgenţă, Alma Möler, directorul general al Institutului Naţional de Sănătate Publică, şi Þórólfur Guðnason, epidemiologul-şef. Această echipă a luat toate deciziile, fără ca politicul să intervină. Măsurile lor trebuiau aprobate de Ministerul Sănătăţii, dar era doar o formalitate.
“Au pus accent pe sănătatea mintală a oamenilor”
-Cum a gestionat această echipă criza provocată de coronavirus?
-Cei trei au pus accentul pe protecția cetățenilor şi pe sănătatea mintală a oamenilor. Din acest motiv, nici nu s-au luat măsuri stricte ca în alte ţări, unde nu aveai voie să ieşi din casă. Oamenii au avut voie să se plimbe, dar cu condiţia să păstreze o distanţă între ei. Nici nu s-a pus în discuţie să ieşi din casă cu o declaraţie pe proprie răspundere, aşa cum s-a întâmplat în România. S-au închis doar restaurantele, barurile, piscinele, frizeriile.
-Au respectat oamenii indicaţiile?
-Da, fără discuţie. Islandezii au un spirit civic dezvoltat, sunt foarte optimişti şi luptători. Cetăţenii au avut mare încredere în cei trei specialişti, cred că a contat mult că politicul nu s-a implicat. La fel ca peste tot, politicienii nu se bucură de popularitate nici în Islanda. Reynisson, Möler şi Guðnason sunt consideraţi acum eroi naţionali, primesc scrisori de felicitare de la oameni, cetăţenii au un respect deosebit pentru ei.
-Ai auzit de persoane amendate de poliţie pentru că nu au respectat măsurile luate?
-Îţi spun sincer, cred că niciun cetăţean nu a fost amendat. În primul rând, nu au fost aşa multe restricţii şi, în al doilea rând, islandezii au înţeles că trebuie să respecte această distanţare socială. Am auzit că au fost amendaţi doar patronii unor restaurante, care în ultimele zile nu au respectat regula grupului de maximum 20 de persoane.
-Cum au reuşit cei trei specialişti să le câştige încrederea oamenilor?
-Au susţinut în fiecare zi o conferinţă de presă, la ora 14:00, transmisă la TV. Nu a contat că e duminică, că e ziua de Paşte, ei au venit de fiecare dată în faţa oamenilor. Tonul a fost unul relaxat, glumeţ, nu i-au tratat de sus pe cetăţeni, le-au spus oamenilor că sunt acolo să aibă grijă de ei. Totul a fost ultratransparent. Toate achiziţiile au fost făcute publice, când venea un avion cu echipamente medicale se făceau transmisii în direct la TV, se arăta unde merg aceste echipamente. Cetăţenii au văzut că autorităţile lucrează pentru ei şi a fost mai uşor să accepte măsurile luate de specialişti. Oricum, islandezii au o încredere mai mare în stat decât au românii.
Emisiuni speciale pentru copii
-Ai spus că s-a pus un accent deosebit pe sănătatea mintală a oamenilor în această perioadă. Ce s-a făcut mai exact?
-În cadrul acestor conferinţe, au fost invitaţi psihologi, preoţi, reprezentanţi ai sindicatelor, ai primăriilor, etc. Toţi aceşti specialişti au încercat să-i liniştească pe oameni, să le explice ce se întâmplă, cum poate statul să îi ajute. A contat foarte mult că tonul nu a fost unul dictatorial, ci, mai de grabă, unul relaxat şi prietenos.
-I-au ajutat aceste iniţiative pe islandezi?
-Cred că da, deşi numărul cazurilor de violenţă în familie a crescut şi în Islanda. Am văzut că acest lucru s-a întâmplat cam peste tot. Dar şi aici autorităţile au luat măsuri urgente. Centrul de prevenire a abuzului le oferă ajutor non-stop celor aflaţi în pericol, mamelor, copiilor, dar chiar şi abuzatorilor. Am citit acum câteva zile un reportaj despre bărbaţi care au devenit mai violenţi în această perioadă şi care s-au prezentat singuri la acest centru şi au cerut ajutor. Mai mult, există şi o linie telefonică dedicată copiilor, unde aceştia pot sesiza abuzurile.
-Copiii cum privesc această situaţie cauzată de pandemie?
-Ei au primit o atenţie deosebită din partea autorităţilor. Cei trei specialişti au participat la emisiuni TV speciale pentru copii, în care le-au explicat acestora, pe înţelesul lor, totul despre coronavirus. Le-au spus care sunt riscurile, ce măsuri s-au luat şi au răspuns la toate întrebările puse de copii.
-S-au închis şcolile în Islanda?
-Nu, nu s-au închis de tot, dar s-a restrâns activitatea, copiii nu au voie să formeze grupuri mai mari de 20. A fost mai greu, dar până la urmă au înţeles. În schimb, nu s-au mai ţinut antrenamentele sportive. În Islanda, aproape toţi copiii fac sport în timpul liber, iar acest lucru nu a mai fost posibil acum. Fetiţa mea practică fotbal şi a primit filmuleţe de la antrenor pentru a face exerciţii fizice acasă.
Mai pregătiţi decât la criza din 2008
-Ce măsuri s-au luat pentru protejarea bătrânilor?
-În cazul lor au fost nişte recomandări mai stricte. Persoanele în vârstă au înţeles că prezintă un risc ridicat de îmbolnăvire şi nu au ieşit din case. Iar la azilele de bătrâni au fost interzise vizitele. Dar pentru a nu se simţi discriminaţi, bătrânii au primit tablete pentru a ţine legătura cu cei dragi. Mai mult, s-au organizat concerte în faţa azilelor pentru a le ridica bătrânilor moralul.
-Guvernul cum s-a implicat în această luptă?
-Aşa cum ţi-am spus mai sus, tot ce a ţinut de politica medicală sau de protecţia oamenilor a fost stabilit de echipa formată din cei trei specialişti. Guvernul nu a intervenit aici, a mers pe mâna celor trei. Guvernul s-a implicat doar pe partea economică. A alocat sume enorme din fondul de rezervă bugetară pentru achiziţia de echipamente, pentru ajutorarea firmelor private şi a cetăţenilor. Chiar dacă „gaura financiară” este mai mare decât la criza din 2008, când statul islandez a intrat în faliment, autorităţile spun că ţara este mult mai bine pregătită acum din punct de vedere financiar şi nu se va mai repeta scenariul din urmă cu 12 ani.
- Ce facilităţi fiscale au fost luate?
- S-a prelungit termenul de plată a impozitelor sau a altor contribuţii la stat până la 1 ianuarie 2021. De asemenea, a fost amânată plata chiriilor. Patronii au beneficiat de scheme de ajutor de stat pentru plata salariilor. Statul plăteşte 75% din salariul angajaţilor care nu au mai putut lucra, iar angajatorul plăteşte diferenţa de 25%.
Cum au fost testați islandezii
-Islanda se află pe primul loc în lume la numărul de teste făcute la mia de locuitori. Cum a reuşit acest lucru?
-Aşa e. Fiind o ţară mică, a fost mai simplu de făcut, dar chiar şi aşa e o performanţă. Aproximativ 13% din populaţie a fost testată, iar acest lucru a contat enorm în stoparea răspândirii virusului. Au fost testaţi întâi cei cu simptome şi cei cu probleme de sănătate. Apoi au fost testate şi persoane asimptomatice, la întâmplare. Chiar şi eu, dacă voiam să fiu testată, mă puteam înscrie pe o listă şi, în funcţie de disponibilitate, puteam fi testată.
-Ce s-a întâmplat cu cei testaţi pozitiv?
-Chiar dacă nu li s-a ordonat carantinarea sau să li se interzică ieşirea din casă, cei mai mulţi s-au izolat din proprie iniţiativă. Doar cei cu simptome şi care au avut o formă mai gravă a bolii au fost internaţi în spital. Ceilalţi au rămas acasă şi li s-a pus la dispoziţie o linie telefonică unde puteau afla informaţii despre boală sau unde puteau anunţa dacă starea lor de sănătate se degrada.
Medicii au primit spor de risc
-Ce s-a întâmplat în spitale? Au fost cazuri de secţii închise, de spitale preluate de Armată, aşa cum s-a întâmplat în România?
-Ca să fac o glumă, Armata nu putea prelua niciun spital pentru că Islanda nu are armată. Medicii au fost foarte bine pregătiţi, au primit echipamente de protecţie, totul a fost foarte bine făcut.
-Au fost cazuri de medici infectaţi?
-Da, dar foarte puţine. La începutul pandemiei, sindicatul personalului din sănătate a negociat cu guvernul mărirea sporului de risc, ceea ce s-a şi întâmplat. Toţi islandezii se înclină în faţa cadrelor medicale şi apreciază munca lor. Şi noi avem o prietenă de familie care lucrează în sistemul de sănătate şi, ca un gest de recunoştinţă, i-am trimis un tablou în care un medic este trecut alături de mai mulţi supereroi.
Ce se întâmplă cu românii din Islanda
-Ştiu că sunt cam 1.500 de români care muncesc în Islanda. Ce ştii despre situaţia lor?
-Intru în contact des cu ei, pentru că am acest birou de traduceri şi mulţi apelează la mine. Mulţi sunt îngrijoraţi că îşi vor pierde locul de muncă, dacă sunt asiguraţi în cazul în care se îmbolnăvesc, dacă pot pleca în România.
-Sunt mulţi care au rămas fără loc de muncă?
-Sunt. Mulţi lucrează în turism, iar acest sector a fost cel mai grav afectat în Islanda. Dar aici eşti foarte bine protejat de stat dacă ai contract de muncă. Şi cred că toţi au, nu am auzit de muncă la negru în Islanda. Aici statul îţi plăteşte tot salariul în cazul în care devii şomer timp de 3 luni, iar apoi 80% în decurs de 3 ani. În tot acest timp, îţi pune la dispoziţie cursuri de specializare, îţi caută un loc de muncă nou.
Când putem vizita din nou Islanda
-Legat de turism, când se va deschide din nou ţara pentru turişti?
-Şi acum e deschisă, turiştii sunt bineveniţi, doar că trebuie să intre în carantină 14 zile. Nu este o carantină forţată, să te păzească cu poliţia la uşă, dar trebuie să anunţi unde te cazezi în aceste 14 zile şi să informezi autorităţile cu privire la starea de sănătate.
-S-a decis cât timp va dura această măsură?
-Nu, totul se face pas cu pas, iar deciziile se iau pe termen scurt. Cel puţin până pe 1 iunie, sigur va fi în vigoare această măsură. Mulţi hotelieri au luat decizia de a închide timp de un an, dovadă că lumea nu se aşteaptă anul acesta la un flux mare de turişti.
