Legea „bunei conduite”, votată într-o țară din Europa: permisele de ședere, revocate din motive vagi; funcționarii publici, obligați să devină informatori

Politicienii din opoziție și organizațiile pentru drepturile omului au criticat dur legea

Legea a fost criticată dur de politicienii din opoziție și de organizațiile pentru drepturile omului, care au avertizat asupra riscului de abuzuri și discriminare, relatează cotidianul britanic The Guardian.

Noile măsuri vin cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2026, în care guvernul de centru-dreapta, sprijinit de extrema dreaptă reprezentată de Democrații Suedezi, se pregătește să înfrunte opoziția. Partidul de extremă dreapta a declarat public că intenționează să transforme Suedia într-un mediu cât mai ostil pentru imigranții din afara Europei.

Ministrul migrației, Johan Forssell, a apărat propunerea de lege încă din martie, declarând: „Oricine nu face eforturi pentru a se comporta corect nu ar trebui să se aștepte să rămână în țară”.

Legea definește vag comportamentele considerate inacceptabile, dar guvernul a menționat exemple precum datoriile neplătite, neplata taxelor, activitățile infracționale sau legăturile cu organizații extremiste.

Critici și temeri legate de „legea bunei conduite”

Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au tras un semnal de alarmă cu privire la potențialele consecințe ale acestei legi.

„Aceasta ar putea duce la refuzarea sau retragerea permiselor de ședere pe baza unui comportament care nu este nici ilegal, nici pasibil de pedeapsă pentru cetățenii suedezi”, a subliniat Amnesty International.

Grupul Civil Rights Defenders din Stockholm a declarat că legea „subminează statul de drept” și „lasă oamenii în incertitudine cu privire la acțiunile sau expresiile care ar putea fi folosite împotriva lor”.

De asemenea, se prevede că Agenția pentru Migrație a Suediei va fi responsabilă cu revizuirea permiselor, deciziile putând fi contestate.

Legea „informatorilor” și impactul asupra drepturilor omului

Tot în cadrul aceleiași sesiuni parlamentare, o altă măsură controversată a fost adoptată cu o majoritate fragilă de doar două voturi: o lege care obligă mulți angajați din sectorul public să raporteze autorităților persoanele bănuite că nu au acte legale. Excepție fac profesorii, medicii și asistenții sociali, însă angajații din administrația fiscală și agențiile de asigurări sociale vor avea această obligație.

Criticii, printre care cercetători și organizații internaționale, avertizează că această măsură ar putea încuraja un climat de teamă, suspiciune și rasism.

„Este o politică crudă, ineficientă, care deschide cutia Pandorei a denunțurilor – o caracteristică specifică statelor autoritare”, a spus Jacob Lind, cercetător postdoctoral în migrație internațională la Universitatea din Malmö.

„Un regres serios pentru drepturile omului”

Louise Bonneau, de la Platforma pentru Cooperare Internațională privind Migranții fără Documente, a catalogat inițiativa ca fiind „un regres serios pentru drepturile omului”.

Ea a explicat că, în practică, informațiile vor fi transmise între furnizorii de servicii, agenții și autoritățile de imigrare, determinând multe persoane să evite contactul cu serviciile medicale, de exemplu.

Cercetătorii suedezi au subliniat riscurile acestei legi, arătând că angajații din sectorul public ar putea deveni, în esență, polițiști ai frontierei. Un exemplu oferit este cel al unei mame care își aduce copilul pe lume cu ajutorul unei moașe.

Deși aceasta din urmă este scutită de obligația de raportare, înregistrarea copilului la autoritățile fiscale ar putea duce la denunțarea familiei la poliție.

Elvețienii spun „nu” plafonării populației la 10 milioane de locuitori

Amintim că propunerea privind plafonarea populației Elveției la 10 milioane de locuitori a fost respinsă printr-un referendum organizat duminică în țara alpină.

Propunerea SVP prevedea că populaţia elvețiană să nu depăşească 10 milioane până în 2050 şi obliga Guvernul elvețian să ia măsuri în cazul atingerii cifrei de 9,5 milioane. Eventualele măsuri ar fi constat în limitarea numărului de persoane cărora li se acordă azil în Elveţia şi încetarea drepturilor de reîntregire a familiei pentru lucrătorii străini.

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE