Comisia de la Veneția a criticat legea minorităților din Ucraina. Reacții furioase de la Kiev. Ce libertăți cere Comisia în privința limbilor, inclusiv pentru români
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O polemică aprinsă a izbucnit în Ucraina. Comisia de la Veneția a remarcat eforturile regimului Zelenski de a elabora o lege a minorităților naționale, dar a făcut observații față de modul de utilizare a limbilor minorităților naționale în Ucraina. Printre observații:
Cuprins:
- Observațiile Comisiei de la Veneția
- Reacții la Kiev: „O concluzie părtinitoare. Vor fi încălcate drepturile majorității”
- O realizare selectivă a recomandărilor europene
- Presa de la Kiev: „Experții europeni trebuie să-și revadă concluzia rușinoasă”
- „Ei ne propun ca influența lingvistică și culturală a Rusiei asupra Ucrainei să fie restabilită”
- Un expert ucrainean recunoaște validitatea observațiilor Comisiei de la Veneția
- Și autoritățile ucrainene critică parțial concluzia, dar promit „pași de implementare”
- Context: ce au spus voci din comunitatea românească
- Comisia de la Veneția nu crede că cetățenii trebuie să comunice cu autoritățile doar în limba de stat.
- Nu toate inscripțiile publice trebuie traduse în limba de stat, unele pot rămâne doar în limbile minorităților.
Legea minorităților (comunităților) naționale din Ucraina a fost adoptată de Rada Supremă la 13 decembrie 2022. Potrivit parlamentarilor ucraineni, legea este necesară pentru a îndeplini unele cerințe ale Bruxelles-ului, după ce Ucraina a obținut, în plin război cu Rusia, statutul de candidată la aderarea în UE.
Dar, după ce Comisia de la Veneția a criticat Legea minorităților naționale din Ucraina, presa de la Kiev și unii politicieni au acuzat organul consultativ al Consiliului Europei de adoptarea unor recomandări care fac jocul Moscovei, numindu-le „rușinoase”, „inadecvate” și „părtinitoare”.
Observațiile Comisiei de la Veneția
Potrivit presei ucrainene, Comisia de la Veneția i-a solicitat Parlamentului de la Kiev să extindă dreptul la organizarea unor evenimente în limbile minorităților naționale, fără să existe obligația de a le traduce simultan în ucraineană.
Ucraina este rugată să prelungească perioada de tranziție a Legii educației, care a fost criticată de minorități pentru reducerea dreptului la învățământ în limba maternă.
De asemenea, Comisia de la Veneția a solicitat o revizuire a articolelor Legii minorităților naționale care prevăd:
- Traducerea tuturor inscripțiilor în limba de stat.
- Interzicerea comunicării cu autoritățile în altă limbă decât ucraineana.
- Limitarea accesului la presă și cărți în limbile minorităților naționale.
- Experții Comisiei de la Veneția consideră că Ucraina trebuie să modifice și unele articole din Legea mass-media.
Unele recomandări ale Comisiei de la Veneția coincid cu cele ale Ministerului de Externe al României, care a menționat în decembrie 2022 absența unor prevederi de utilizare a limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească, lipsa de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale etc.
„Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute”, a susținut MAE. Bucureștiul a arătat guvernului de la Kiev că aderarea la UE, pe care ucrainenii o doresc, presupune „caracterul obligatoriu și de asumare a implementării unor reforme”.
În același timp, Legea minorităților naționale a fost criticată de reprezentanții comunității românești din Ucraina.
Reacții la Kiev: „O concluzie părtinitoare. Vor fi încălcate drepturile majorității”
Parlamentarul ucrainean Volodimir Viatrovici, fostul director al Institutului Memoriei Ucrainene, aflat în subordinea Guvernului, a scris în ziarul „Glavkom” de la Kiev că recomandările Comisiei de la Veneția sunt „evident părtinitoare, iar în unele cazuri inadecvate”.
Deputatul consideră că realizarea recomandărilor experților Comisiei de la Veneția va încălca drepturile vorbitorilor de limbă ucraineană. Majoritatea va fi discriminată de minoritate.
„Fără să găsească probleme serioase în Legea minorităților, Comisia a decis să ne ofere recomandări cu acest prilej referitoare la legile limbii de stat, a educației și mass-media, fără să fie rugată să facă acest lucru. Contrastând în mod artificial protecția limbii de stat cu drepturile minorităților, Comisia de la Veneția recomandă anularea unor norme importante care protejează limba ucraineană”, menționează Volodimir Viatrovici.
O realizare selectivă a recomandărilor europene
Parlamentarul Volodimir Viatrovici consideră că autoritățile ucrainene nu trebuie să țină cont de aceste recomandări. El susține că, în caz contrar, va avea loc o revenire la politica antiucraineană din perioada președintelui pro-rus Viktor Ianukovici.
Recomandările, care nu reprezintă o primejdie pentru securitatea națională, desigur că pot fi implementate. Însă poporul ucrainean nu va permite nimănui, chiar și sub pretextul negocierilor cu UE, să distrugă garanțiile legislative de dezvoltare și protecție a limbii ucrainene.
Parlamentarul adaugă faptul că diplomații ucraineni trebuie să facă tot posibilul pentru a-i convinge pe partenerii europeni că protecția limbii ucrainene nu este o încălcare a drepturilor minorităților naționale.
Presa de la Kiev: „Experții europeni trebuie să-și revadă concluzia rușinoasă”
Publicația „Evropeiska Pravda” (Adevărul european) scrie în articolul „Comisia de la Veneția a început să vorbească în limba rusă. Cum o instituție a Consiliului Europei blochează parcursul Ucrainei către UE” că experții europeni nu înțeleg contextul evenimentelor cauzate de război, creându-se impresia colaborării cu Moscova.
„Este clar că Ucraina nu va îndeplini aceste recomandări absurde, indiferent de cine va fi la putere, indiferent de mizele discuției”, arată publicația. Ea le recomandă experților Comisei de la Veneția să „revadă concluzia rușinoasă”.
„Ei ne propun ca influența lingvistică și culturală a Rusiei asupra Ucrainei să fie restabilită”
Jurnaliștii ucraineni consideră că recomandările Comisiei de la Veneția sunt foarte departe de realitate, fiind indignați de numirea „agresiunii Rusiei cu trăsături de genocid” drept o „situație extraordinară”. Presa de la Kiev nu este de acord cu organul consultativ al Consiliului Europei, care îi recomandă Ucrainei să restabilească drepturile vorbitorilor de limba rusă după încheierea războiului.
Revenirea la drepturile rusofonilor din Ucraina după încheierea războiului este văzută ca un pas spre intrarea Kievului din nou sub orbita Moscovei. „După război, ei ne propun ca influența lingvistică și culturală a Rusiei asupra Ucrainei să fie restabilită”, scrie „Evropeiska Pravda”, punându-și întrebarea dacă această recomandare nu a fost insuflată de Kremlin.
Un expert ucrainean recunoaște validitatea observațiilor Comisiei de la Veneția
Expertul în drepturile omului de la Kiev Viaceslav Lihaciov, membru al Consiliului de Experți al Centrului de Libertăți Civice, a subliniat nemulțumirea categorică a Comisiei de la Veneția față de politica lingvistică a Kievului.
„Recunosc că criticile aduse Ucrainei au o logică, însă nimeni nu este dispus să schimbe acum această abordare chiar și dacă va fi o solicitare a europenilor”, arată expertul de la Kiev. El consideră că trebuie găsit un compromis.
Și autoritățile ucrainene critică parțial concluzia, dar promit „pași de implementare”
Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Olga Ștefanișina, a declarat pe 17 iunie că există o serie de pretenții ale Comisiei de la Veneția față de legile dezoligarhizării, minorităților naționale și numirii judecătorilor, însă acestea nu sunt o surpriză pentru Kiev.
„Continuăm să lucrăm asupra realizării celor șapte recomandări ale Comisiei Europene, necesare pentru trecerea la următoarea etapă a procesului de aderare la UE – lansarea negocierilor”, a spus Stefanișina, adăugând că Ucraina analizează pașii necesari pentru realizarea recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Mulțumind Comisiei de la Veneția pentru dialog, oficialul ucrainean a adus critici concluziei organului consultativ al Consiliului Europei pentru ignorarea contextului, și anume, a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Din păcate, concluzia nu ia în calcul aspectele sensibile și particularitățile cazului ucrainean.
Context: ce au spus voci din comunitatea românească
După votarea de către Rada Supremă a Legii minorității naționale, reprezentanții comunității românești din Ucraina și-au exprimat dezamăgirea, menționând că se așteptau la soluționarea problemelor cauzate de noua legislație în domeniul învățământului,
„La lecții nu va fi nici ucraineană, nici română, ci un amestec de limbi. Urmează un colaps în educație”, și-a exprimat pentru Libertatea îngrijorarea Radu Petrașescu, directorul liceului cu predare în limba română din Ciudei, regiunea Cernăuți.
cesinia 20.06.2023, 15:15
Băi amețiților din Ucraina, dacă vreți că limba rusă să nu fie vorbită acolo, dați mă o lege specială pentru asta. De ce din cauza asta ceilalți nu pot să-și folosească limba maternă? Nimeni, în lumea civilizată nu se sperie de o altă limbă.
anonimus 20.06.2023, 15:30
si in lumea civilizata se fac legi pt minoritati diferentiat in functie de nationalitate desteptule ?
TZTZ 20.06.2023, 16:41
Fara sa neg situatia grea in care se afla Ucraina in acest moment, sunt situatii totusi in care cred ca ne forteaza mana ca europeni sa le acceptam toate conditiile pentru ca ei ne apara impotriva rusilor. Iar cand nu le place incep zgomotul obisnuit ca ceilalati sunt de partea rusilor. Ceea ca Ucraina ar trebuie sa inteleaga ca acest narativ nu ar mai trebui DELOC mentionat in relatia cu EU si alte state care ii ajuta in acest moment, indiferent daca anumite declaratii nu sunt 100% pe gustul lor. Putin mai multa decenta, nu ar strica. Revenind la subiect, sper ca EU va actiona corect fara de ceilalti membrii si nu va ceda unui "santaj emotional" din partea ucrainienilor, ca ei au situatii speciale. Ei oricum si inainte de razboi au avut situatii speciale mai ales cu vecinii. Ii inteleg totusi ca ei vor sa limiteze influenta limbii si culturii ruse in spatiul ucrainean si ca sa nu fie luati la ochi prea mult aplica acest lucru tuturor minoritatilor, dar daca este asa - ceea ce eu totusi nu cred - atunci ar trebuie sa existe alte metode prin care sa reduci influenta rusilor.
User Șters 20.06.2023, 16:55
Oricât de mult susțin Ucraina în războiul cu rusnacii trebuie totuși să realizăm că ucrainenii nu sunt deloc foarte dezvoltați pe partea de democrație, drepturile minorităților și presa liberă. Daca nu ar fi războiul ar mai avea de așteptat 20-30 de ani sa intre in UE. Acum joaca cartea victimizării și orice fel de critica e transformată în propaganda anti Ucraina. Se discreditează singuri și dau apa la moara rusnacilor
parpalache 20.06.2023, 16:55
Deci„euromaidanezii”-parașutați de CIA la conducerea Ucrainei-sub pretextul„eliminarii...influenței Moscovei(adica a limbii ruse- vorbita de o treime din populație)-arunca la coș și celelalte„moșteniri sovietice”-adica dreptul minoritaților la invațamântul primar in limba materna-finanțat de stat!Iar in cazul minoritații vorbitoare de limba româna din Maramureșul de Nord,Bucovina de Nord,Ținutul Herței și Sudul Basarabiei-cca 400 de mii de oameni-cifra recunoscuta oficial- le-au fost inchise și bisericile(ortodoxe) pe motiv ca țin de Patriarhia din...Moscova!„E clar ca Ucraina nu va indeplini aceste recomandari absurde(cu referire la recomandarea „restabilirii drepturilor minoritații rusofone-dupa incetarea razboiului”)”zice Evropeiskaia...Pravda!Da,și noi aștia din România-(in afara de papagali desigur) credem la fel!Pentru ca vedem cine ii protejeaza,pe acești„evropeiskii ”!