Directorul unei școli vechi de 207 ani din regiunea Cernăuți, despre legea minorităților naționale din Ucraina: „Suntem la noi acasă, dar prea multe speranțe nu avem”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Radu Petrașescu, directorul Liceului nr. 1 din comuna Ciudei, una dintre cele mai vechi școli românești din nordul Bucovinei, susține că legea minorităților naționale din Ucraina care urmează să fie promulgată de președintele Volodimir Zelenski nu rezolvă, ci agravează problema dreptului la învățământ în limba maternă în cazul comunității românești.
Cuprins:
- „Ce vom face de la 1 septembrie 2023?”
- „Urmează un colaps în educație”
- Stilul Kievului: nu interzice direct, dar face ca lucrurile să se întâmple
- „Suntem la noi acasă”
- Guvernul Român a ajutat mult liceul din Ciudei, însă „școala românească oricum riscă să se ducă la râpă”
- Lângă școala românească este una ucraineană. „Fiecare trebuie să aibă dreptul la alegere”
Legea nr. 8224 a Minorităților din Ucraina a fost votată pe 13 decembrie 2022. Deputații Radei din Kiev, parlamentul ucrainean, au avut 324 de voturi pentru, două abțineri și nici un vot împotrivă.
După ce Libertatea a relatat joi dimineață, în mai multe articole, despre noua lege, contestată și de minoritatea românească, și de cea maghiară, și de alte minorități, Ministerul de Externe de la București a reacționat.
„Preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute”, a susținut MAE, arătând guvernului de la Kiev că aderarea la UE, pe care ucrainenii o doresc, presupune „caracterul obligatoriu și de asumare a implementării unor reforme”.
Sprijinul oferit de România Ucrainei ar trebui să-i influențeze cumva pe decidenții politici de la Kiev e ceea ce crede și profesorul uncrainean de etnie română Radu Petrașescu. Director al școlii din comuna Ciudei, o legendă a instituțiilor românești în nordul Bucovinei, el mărturisește că i se pare ultima cale.
Pentru că, în rest, spune Petrașescu, le-a văzut pe toate. Un șir lung de așteptări, de promisiuni și aceeași listă de materii predate obligatoriu în ucraineană pe lângă limba și literatura română.
„Ce vom face de la 1 septembrie 2023?”
Petrașescu spune că legea educației din Ucraina, care reduce o serie de drepturi la învățământ în limba maternă, intră pe deplin în vigoare la 1 septembrie 2023.
„Am întrebat autoritățile de mai multe ori ce vom face de la 1 septembrie 2023 și dacă rămâne totul așa, ca în legea din 2017, iar răspunsul a fost același: nu avem ce face, trebuie să respectăm legislația în vigoare”, menționează Radu Petrașescu.
Libertatea l-a vizitat pe Petrașescu la școală, într-o serie de reportaje în ianuarie 2022, dedicate românilor din Ucraina.
Este simbolic faptul că, deși se presupune că atunci nu începuse războiul și nu se schimbaseră masiv în bine relațiile dintre Ucraina și România, declarațiile de azi ale profesorului nu sunt altele față de cele de acum un an.
„Urmează un colaps în educație”
Directorul liceului românesc din regiunea Cernăuți consideră că va avea de suferit calitatea procesului didactic, nu doar dinspre elev, ci și dinspre profesor. Ce se va întâmpla când un profesor etnic român va fi nevoit să predea matematica, chimia, fizica sau istoria în limba ucraineană fără să o cunoască prea bine?
„Să știți că nici nu prea avem cadre didactice care să cunoască atât de bine limba ucraineană. Noi și acum avem câteva discipline în școală predate în ucraineană, dar nu prea multe. Ele pot fi alese de elevi. Dacă va intra legea educației în vigoare, fără să fie făcută o excepție prin legea minorităților naționale, actul didactic va avea foarte mult de suferit. La lecții nu va fi nici ucraineană, nici română, ci un amestec de limbi. Urmează un colaps în educație”, își exprimă îngrijorarea directorul liceului cu predare în limba română.
Stilul Kievului: nu interzice direct, dar face ca lucrurile să se întâmple
Radu Petrașescu, directorul liceului din comuna Ciudei, susține că despre posibilitatea revenirii la legislația veche, când era păstrat dreptul la alegere a disciplinelor de învățământ care pot fi studiate în limba română, fără cote lingvistice, se discută tot mai puțin. Românii nu prea cred că mai poate fi rezolvată această problemă.
Etnicii români din Ucraina, au amintit asta mai mulți dascăli cu care Libertatea a discutat în ultimele zile, sunt obișnuit cu stilul guvernului de la Kiev, care e persuasiv și tenace în a-și îndeplini obiectivele. „Nu interzice direct, dar face ca lucrurile să se întâmple”, după cum l-a caracterizat un alt profesor, sub protecția anonimatului.
„Pentru că nu mai credem că e posibil, unii directori și primari solicită disperați nu anularea legii, ci continuarea perioadei de tranziție. Nimeni nu este pregătit să treacă la predarea disciplinelor în limba ucraineană, dar prea multe speranțe nu avem”, menționează Radu Petrașescu.
România a demonstrat că are tot dreptul moral să-i solicite Kievului găsirea unei soluții
„Suntem la noi acasă”
Se discută foarte mult în regiunea Cernăuți despre ajutoarele mari acordate de România Ucrainei, de sprijinul refugiaților ucraineni. În acest context, profesorul român presupune că și conducerea României are tot dreptul moral să-i solicite Kievului respectarea drepturilor comunității românești și revenirea la legislația veche.
Noi trebuie să cunoaștem ucraineana, nu e vorba că nu o cunoaștem. Toată documentația o facem în limba de stat. La școală se predă limba și literatura ucraineană, dar cred că trebuie păstrat dreptul de a învăța disciplinele în limba română. După atâtea ajutoare și sprijin, Bucureștiul ar avea un cuvânt de spus.Radu Petrașescu:
Radu Petrașescu menționează că dacă în școli vor rămâne doar 2-3 ore de limba și literatura română pe săptămână, această limbă va fi tot mai puțin vorbită în Ucraina, iar identitatea etnică va fi șubrezită.
„Să nu uităm că noi suntem la noi acasă, suntem o comunitate băștinașă, nu am venit de undeva aici, de aceea trebuie să ne vorbim limba cum am vorbit-o tot timpul”, povestește directorul celei mai vechi școli din regiunea Cernăuți.
Guvernul Român a ajutat mult liceul din Ciudei, însă „școala românească oricum riscă să se ducă la râpă”
Radu Petrașescu relatează că în contextul războiului din Ucraina Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, s-a mobilizat exemplar: școala a fost dotată tehnic, a fost modernizat cabinetul de limba română, elevii au primit tablete, iar în localitate au fost oferite diverse ajutoare umanitare.
Mulțumindu-i României pentru sprijin și proiectele finanțate pentru comunitatea românească, directorul liceului din Ciudei menționează că acestea ar putea fi în zadar, dacă legislația în domeniul educației nu va fi schimbată.
„Poate ne descurcăm noi cumva și fără ajutoare umanitare, dar fără o revenire la legislația veche mă tem că școala se duce la râpă. Vom pierde mulți elevi, nu mai vorbesc de efectele dezastruoase ale războiului”, precizează Petrașescu.
Lângă școala românească este una ucraineană. „Fiecare trebuie să aibă dreptul la alegere”
Directorul liceului care funcționează de 207 ani povestește pentru Libertatea că în centrul comunei Ciudei se află o școală cu predare în limba ucraineană.
„Fiecare trebuie să aibă dreptul la alegere în ce școală să-și dea copilul. Dacă există deja o școală cu predare în limba ucraineană la ce ne ajută să ucrainizăm și cea românească. Treci drumul și ai o altă școală. Dar dreptul la alegere trebuie păstrat”, spune Radu Petrașescu.
Profesorul susține că liceul românesc are circa 300 de elevi, iar în cel ucrainean - peste 600, datorită condițiilor mai bune și lucrărilor de modernizare finanțate de Guvernul Ucrainei în ultimii ani. Mulți au ales școala ucraineană anume din motivul condițiilor mult mai bune.
„Din păcate, de la începutul războiului ne-au părăsit 55 de elevi, ei continuă să învețe la noi în regim online, sperând că va veni pacea în Ucraina”, încheie Petrașescu.
prodanka 23.12.2022, 16:06
Austria a sacrificat pe români preferându-i pe ruteni in sec 19. Apoi in sec 20 Rusia i-a preferat și ea. Ucrainenii sunt preferați și de americani mai recent. Românii nu sunt preferați nici de români. Nasol
Jumbo 24.12.2022, 09:26
PRAF IN OCHI. BA KLAUS, CIUCA, AURESCU, CIOLACULE, UNDE I BA SCHENGHENUL, MAFIOTI IMPOTENTI PITIC. DIN POLITICA TRAITI VA, NIMICURILOR, NU SUNTETI IN STARE DE NIMIC, HUOOOOO
Aliev 26.12.2022, 12:48
Da.Diplomatia de cre.tini de la B0kres,cu alogenul Goldensteinescu in frunte. La cat e de pro,la Telaviv il puneau sa vanda Falafel..Tel Aviv,nota bene.hm hm.In 20 de ani,cei aproape 500.000 romani din Haholes vor fi istorie..impotentilor,macar aduceti.i acada,e nevoie de forta de munca romaneasca..nu numai hindieni si bangladeshi..aduceti.i acasa cu programe destepte de repatriere care sa i faca sa ramana.In oraseke mari e nevoie de ei..Romanii plecati nu se mai intorc.Ce a fost a fost,azi e nevoie de acesti romani in Rromania.Dar voi sunteti,sub bagheta lui 7 Case, patrioti doar dim gura ..su cu steag su costum popular,cum e unul Maties sau asa in parlament..
Aliev 26.12.2022, 12:55
Genisl.Asa este..T.. de rumani isi vor extinctia,votand gunosiele pe care le.au votat..7case Ciocolacu,Ciuciuca,Goldaurescu...( big zero,falafel)