LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 20 | Kievul, sub interdicție de circulație până joi, după intensificarea bombardamentelor. În Mariupol, armata rusă a luat ostatici medicii și bolnavii dintr-un spital

„Domnilor, vizita dumneavoastră la Kiev în aceste momente dificile este o dovadă de netăgăduit a faptului că sunteți alături de noi. Apreciem foarte mult acest gest”, a scris Zelenski pe Facebook, unde a publicat un videoclip din timpul întâlnirii cu premierii celor trei state.

De la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, în fiecare zi 70.000 de copii din această țară au devenit refugiați, potrivit datelor anunțate de Organizația Națiunilor Unite, relatează New York Times.

„Asta echivalează cu 55 de copii care fug din țară în fiecare minut, conform UNICEF – aproape unul pe secundă”, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric.

Accesul la educație a fost afectat pentru aproximativ 5,7 milioane de copii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani, mai precizează sursa citată.

Rada Supremă (Parlamentul Ucrainei – n.r.) a prelungit legea marțială până în 25 aprilie 2022, a declarat deputatul Yaroslav Zhelezniak, din partidul de opoziție Holos, relatează agenția Interfax Ucraina.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Potrivit acestuia, extinderea legii marțiale în Ucraina a fost susținută de 343 de parlamentari.

„Perioada legii marțiale în Ucraina este prelungită de la ora 5.30 pe 26 martie 2022 pentru 30 de zile”, se menționează în proiectul de lege.

Legea marțială a fost instituită pe teritoriul Ucrainei pe 24 februarie, în prima zi a invaziei ruse.

Decizia finală privind excluderea Rusiei din Consiliul Europei urmează să fie luată de Consiliul de Miniştri.

”Într-un vot unanim, Adunarea a făcut apel la Consiliul Miniştrilor să ceară Rusiei să se retragă imediat din Consiliul Europei şi, dacă nu se conformează, să stabilească data imediat posibilă în care ar înceta să mai fie membru”, a transmis Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), potrivit News.ro.

„APCE a votat pentru retragerea Rusiei din Consiliul Europei (trebuia făcută în 2014). Număr de voturi pentru: 216 din 219. Aceasta este Adunarea care a votat pentru întoarcerea Rusiei nu cu mult timp în urmă. Acum a venit timpul pentru #deputinizare. Decizia finală revine Comitetului Miniştrilor”, a scris, la rândul său, pe Twitter, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Încă un jurnalist și-a pierdut viața în atacul în care cameramanul Fox News Pierre Zakrzewsk a fost ucis, iar corepondentul aceluiași post american, Benjamin Hall, a fost rănit. Este vorba despre jurnalista ucraineană Oleksandra ”Sasha” Kuvshinova, consultant – sau „fixer” – al echipei americane în Ucraina, potrivit unui anunț al directorului Fox News, Suzanne Scott, relatează The Guardian.

”Sasha avea doar 24 de ani și era consultant pentru noi în Ucraina. Ea ne ajuta echipajele să navigheze în Kiev și în zona înconjurătoare în timp ce aduna informații și vorbea cu surse. Era incredibil de talentată și a petrecut săptămâni întregi lucrând direct cu întreaga noastră echipă de acolo, lucrând non-stop pentru a se asigura că lumea știe ce se întâmplă în țara ei. (…) Visul ei a fost să conecteze oameni din întreaga lume și să le spună poveștile și a îndeplinit asta prin felul în care a făcut jurnalism…”, a precizat Suzanne Scott.

Bilanțul jurnaliștilor uciși de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina a ajuns la cinci.

15 mart. 2022 - Acum 3 ani

15-03-2022

Oficial de la Kiev: Aproape 30.000 de persoane evacuate marți din orașele ucrainene

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Aproximativ 29.000 de persoane au reușit să plece marți prin coridoarele umanitare din orașele ucrainene asediate de forțele ruse, a declarat un consilier prezidențial de la Kiev, citat de BBC.

Unii dintre civili au reușit să părăsească orașul-port Mariupol, din sudul țării. Potrivit datelor anunțat de oficial, în ultima zi, 20.000 de oameni au plecat din oraș cu 4.000 de mașini private. Autoritățile locale spun că forțele ruse împiedică autobuzele să evacueze civilii din orașul care se confruntă cu bombardamente intense.

Iar în Sumî, oraș din nord-estul țării, Crucea Roșie a reușit să evacueze mii de civili în 100 de autobuze, după ce Rusia a dat astăzi undă verde pentru un coridor umanitar.

Consilierul prezidențial ucrainean, Mykhailo Podoliak, a anunțat pe Twitter că negocierile cu oficialii ruși „vor continua mâine”, precizând că „cu siguranță există loc de compromis”, relatează BBC.

”Un proces de negociere foarte dificil (…). Există contradicții fundamentale. Dar cu siguranță există loc de compromis. În pauză, se va continua munca în subgrupuri”, a transmis oficialul ucrainean.

Aceasta este a patra rundă de negocieri dintre Ucraina și Rusia. Începute luni în format de videoconferință, discuțiile au intrat într-o ”pauză tehnică” până astăzi, ar după mai multe ore de negocieri au fost din nou întrerupte și se vor prelungi și mâine, 15 martie.

We’ll continue tomorrow. A very difficult and viscous negotiation process. There are fundamental contradictions. But there is certainly room for compromise. During the break, work in subgroups will be continued…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 15, 2022

Președintele american Joe Biden a semnat un proiect de lege care prevede acordarea unei finanțări în valoare de 13,6 miliarde de dolari pentru Ucraina, relatează CNN.

Suma cuprinsă în pachetul de ajutor militar și umanitar a fost majorată în urma unor negocieri de ultimă oră de la 10 miliarde de dolari, cât ceruse Casa Albă la începutul lunii martie.

Ajutorul militar este în valoare de aproximativ 6,5 miliarde de dolari, bani care vor merge către Departamentul de Apărare al SUA, astfel încât acesta să poată desfășura trupe și să trimită echipamente de apărare în Ucraina, potrivit unui rezumat al proiectului de lege, consultat de CNN.

Alte 4 miliarde de dolari vor reprezenta ajutorul umanitar acordat de SUA. Suma este destinată, printre altele, sprijinirii refugiaților ucraineni, persoanelor strămutate, precum și asistenței alimentare de urgență, asistenței medicale și ajutorării comunităților vulnerabile.

Pachetul va cuprinde și aproximativ 1,8 miliarde de dolari pentru a răspunde nevoilor economice din Ucraina și din țările învecinate, în probleme legate de securitatea cibernetică și de energie.

Mai mulți producători occidentali de medicamente încep să se retragă din Rusia, potrivit BBC.

Concernul Novartis a anunțat că suspendă toate investițiile și activitățile de marketing din Rusia și că va face o donație de 3 milioane de dolari către diferite ONG-uri.

Compania americană Eli Lilly a oprit investițiile, promoțiile, studiile clinice și exportul de medicamente neesențiale și precizează, de asemenea, că va dona profiturile din vânzările care vor mai fi înregistrate în Rusia către cauze umanitare.

Și AbbVie, Bayer, Bristol Myers Squibb și Sanofi au anunțat recent că vor opri anumite operațiuni de pe teritoriul Rusiei.

Iar reprezentanții Pfizer au anunțat luni că vor continua să furnizeze medicamente Rusiei și vor dona veniturile Ucrainei.

Compania americană a transmis că oprirea ”voluntară a fluxului de medicamente către Rusia ar fi o încălcare directă a principiului nostru fundamental de a pune pacienții pe primul loc”. Pfizer precizează însă că toate profiturile obținute de filiala din Rusia vor fi donate pentru sprjinirea poporului ucrainean, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

Trupele Rusiei continuă să facă puține progrese pe teren în Ucraina, la 20 de zile de la începutul invaziei, precizează reprezentanții Pentagonului, citați de BBC.

În același timp, însă, multe orașe sunt ținte ale unor bombardamente puternice, potrivit unui înalt ofical american din domeniul apărării.

Un convoi de trupe care se deplasează către Kiev rămâne la aproximativ 20 de kilometri în afara capitalei ucrainene, unde oficialul spune că civilii se confruntă din ce în ce mai mult cu atacuri.

Totodată, rușii se întâmpină o rezistență puternică în fața încercărilor lor de a cuceri Harkovul, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, și Mykolaivul, oraș sudic de la Marea Neagră.

În același timp, forțele Moscovei au izolat orașele Cernihiv, din nord, și Mariupol, din sud-est.

Oficialul mai precizează că atât rușii, cât și ucrainenii au folosit aproximativ 90% din puterea lor de luptă.

Potrivit Ministerului Economiei din Belarus, alimentarea cu energie electrică a centralei nucleare „a fost pe deplin restabilită”, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.

„Alimentarea cu electricitate a zonelor de lucru provine pentru moment de la sistemul energetic belarus”, mai anunță Minskul.

Forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl, aflată aproape de frontiera cu Belarus, pe 24 februarie, în prima zi a invaziei în Ucraina. De atunci, alimentarea cu electricitate a acesteia a fost întreruptă de mai multe ori.

Peste 600 de clădiri au fost distruse în orașul ucrainean Harkov de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, a declarat primarul Ihor Terekhov, într-un interviu televizat, citat de The Guardian.

”Școli, creșe, spitale, clinici au fost distruse. Armata rusă ne bombardează în mod constant de la sol și din aer”, a declarat edilul orașului din estul Ucrainei.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 4

Foto: EPA

Un total de 3.000 de atacuri cibernetice împotriva țintelor ucrainene au fost înregistrate de la jumătatea lunii februarie, a anunțat vicepreședintele Agenției de Securitate CIbernetică a Ucrainei (SSSCIP), Victor Zhora, citat de The Guardian.

Victor Zhora precizează că multe dintre atacuri provin, aproape sigur, din Rusia și au ca scop eliminarea furnizorilor de servicii de internet și a altor servicii de comunicații, precum și a serviciilor guvernamentale și financiare, „în paralel cu ofensiva militară a Moscovei”.

Unele dintre activitățile militare tradiționale ale Rusiei au vizat perturbarea comunicațiilor, a adăugat Zhora, referindu-se printre altele la bombardarea turnurilor de televiziune din Kiev cu două săptămâni în urmă și din Rivne, în nordul țării, luni.

Comunicațiile mobile au fost, de asemenea, afectate.

Mai multe informații: Ucraina a fost victima a 3.000 de atacuri cibernetice, de la jumătatea lunii februarie. Majoritatea atacurilor, „aproape sigur din Rusia”

Kremlinul anunță că președintele Rusiei l-a informat pe șeful Consiliului European, Charles Michel, în legătură cu punctul de vedere al Moscovei privind discuțiile cu Kievul, adăugând că oficialii ucraineni nu au „demonstrat încă o intenție serioasă de a căuta soluții reciproc acceptabile”, relatează AP.

La rândul său, Charles Michel a anunțat că i-a vorbit lui Vladimir Putin despre „nevoia urgentă de a opri războiul fratricid al Rusiei împotriva Ucrainei” și a subliniat că „bombardarea fără discernământ de către forțele ruse asupra civililor din Ucraina trebuie să înceteze”. El a adăugat că „Rusia trebuie să permită urgent accesul” misiunilor umanitare.

Stressed to President @KremlinRussia_E the urgent need to stop Russias fratricidal war against #Ukraine

The #EU is united in condemning Russia’s aggression, responding with powerful sanctions and providing further support to Ukraine.

— Charles Michel (@eucopresident) March 15, 2022

Întâlnirea dintre cei trei lideri ai guvernelor din UE și președintele Ucrainei ar urma să aibă loc marți, la ora 18.00 GMT, (ora 20.00, la București – n.r.), relatează presa cehă, citată de BBC.

Premierul ceh, Petr Fiala, cel al Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de vicepremierul său, Jarosław Kaczyński, și premierul Sloveniei, Janez Janša, au ajuns la Kiev, potrivit unei imagini publicate pe Twitter de canalul Nexta.

The prime ministers of #Poland, the #Czech Republic, and #Slovenia have arrived in #Kyiv pic.twitter.com/AGi6dDjJhZ

— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Și premierul polonez a anunțat că el și omologii săi au ajuns în capitala Ucrainei.

”Aici, în Kievul sfâșiat de război, se face istoria. Aici, libertatea luptă împotriva lumii tiraniei. Aici, viitorul tuturor este în balanță. UE sprijină Ucraina, care poate conta pe ajutorul prietenilor săi – am adus acest mesaj la Kiev astăzi”, a scris Mateusz Morawiecki pe Twitter.

It is here, in war-torn Kyiv, that history is being made. It is here, that freedom fights against the world of tyranny. It is here that the future of us all hangs in the balance. EU supports UA, which can count on the help of its friends – we brought this message to Kyiv today. pic.twitter.com/Us7k9xTq5f

— Mateusz Morawiecki (@MorawieckiM) March 15, 2022

Cei trei lideri intenționează să prezinte un pachet larg de sprijin pentru Ucraina în cadrul acestei călătorii simbolice care are scopul de a manifesta solidaritatea europeană cu poporul ucrainean.

Șefii celor trei guverne au trecut granița cu Ucraina în această dimineață după care au călătorit cu trenul către Kiev.

Vizita are loc în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Kievului, unde marți seară va intra în vigoare o interdicție de circulație, care va fi menținută până joi dimineață. BBC notează că deocamdată nu se știe ce impact va avea această măsură asupra vizitei celor trei premieri.

Peste 100 de autobuze care transportau civili au părăsit orașul asediat Sumî, din nord-estul Ucrainei, spre o zonă sigură, a declarat Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), relatează The Guardian.

Evacuarea este organizată de CICR și Crucea Roșie Ucraineană și presupune două convoaie separate care se îndreaptă către Poltava, în centrul Ucrainei.

Purtătorul de cuvânt al CICR, Jason Straziuso, a declarat pentru Reuters că este posibil ca autobuzele să nu poată urma o rută directă spre Poltava, adăugând însă că partea rusă a dat undă verde pentru evacuare.

Anterior, un reprezentant al Cruci Roșii, Ewan Watson, a declarat că peste 70 de autobuze sunt pregătite în Sumî pentru a evacua civilii.

UPDATE: Were facilitating the safe passage of civilians out of Sumy, #Ukraine.

Together with @RedCrossUkraine, well lead two convoys of approximately 70 trucks.

We desperately hope this will help people leaving Sumy to reach a safe haven. pic.twitter.com/WcC7sJSqbC

— ICRC (@ICRC) March 15, 2022

Președintele american Joe Biden urmează să călătorească în Europa săptămâna viitoare pentru a participa la un summit extraordinar al NATO și pentru a reafirma sprijinul SUA pentru aliați, anunță Casa Albă, potrivit CNN.

Președintele SUA va participa la reunuiunea NATO, programată joi, 24 martie, la Bruxelles.

„Președintele se va deplasa la Bruxelles, Belgia, la sfârșitul acestei luni, unde se va alătura summitului extraordinar al NATO din 24 martie pentru a discuta despre eforturile de descurajare și apărare în curs ca răspuns la atacul neprovocat și nejustificat al Rusiei asupra Ucrainei, precum și pentru a ne reafirma angajamentul ferm față de aliații noștri NATO”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, într-o conferință de presă de marți, confirmând informațiile dintr-un tweet publicat pe contul misiunii SUA la NATO.

President Biden @POTUS comes to @NATO HQ next week to participate in an extraordinary meeting of the leaders of all #NATO Allies. #WeAreNATO pic.twitter.com/Pd08Tk2KTs

— US Mission to NATO (@USNATO) March 15, 2022

Călătoria lui Joe Biden în Europa vine după deplasarea de săptămâna trecută a vicepreședintei SUA, Kamala Harris, în Polonia și România.

Jurnalista rusă Marina Ovsianikova, care a intrat luni seară în direct în timpul jurnalului de știri de la televiziunea națională Pervîi Canal, afișând o pancartă cu mesajul ”Nu războiului”, a fost amendată cu 30.000 de ruble, echivalentul a aproape 250 de euro. Este amenda maximă prevăzută pentru „organizarea unui eveniment public neautorizat”, relatează BBC, care citează agenția RIA Novosti.

Potrivit site-ului independent Meduza, jurnalista că a fost amendată pentru mesajul video pe care l-a înregistrat înainte de protest, nu pentru protestul în sine.

BBC notează că Ovsianikova nu e judecată în temeiul legii adoptate recent de Moscova, care i-ar putea aduce ani grei de închisoare.

Mai multe detalii: Jurnalista care a protestat antirăzboi în direct la televiziunea rusă, amendată cu 30.000 de ruble. Nu va face închisoare

„Am primit informații că armata rusă a capturat cel mai mare spital al nostru… și ne folosesc pacienții și medicii ca ostatici”, a declarat viceprimarul Mariupolului, Serghei Orlov, citat de BBC.

„Putem confirma această informație și, de asemenea, guvernatorul regiunii Donețk a confirmat. Am primit informații că sunt 400 de oameni acolo”, a adăugat oficialul din orașul din sudul Ucrainei, port la Marea Azov.

Informațiile privind luarea de ostatici vin la câteva zile după un bombardament care a vizat maternitatea din oraș.

Guvernatorul regional Pavlo Kirilenko spune că spitalul regional de terapie intensivă, de la periferia vestică a Mariupolului, a fost aproape distrus zilele trecute, dar personalul a continuat să trateze pacienții la subsol.

Kirilenko a citat un angajat al spitalului care a declarat: „Rușii au forțat 400 de oameni din casele vecine să vină la spitalul nostru. Nu putem pleca”.

O scrisoare a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, privind retragerea Rusiei din Consiliul Europei a fost înmânată secretarului general al Consiliului, a anunțat vicepreședintele Dumei de Stat a Rusiei, Piotr Tolstoi, potrivit Ukrainskaia Pravda.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei urmează să decidă astăzi dacă va aproba o rezoluție în acest sens, care ar duce apoi la declanșarea procedurii de excludere completă a Rusiei din organismul european pentru drepturile omului.

La ieșirea din Consiliul Europei, Rusia va denunța Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a declarat șeful comitetului internațional al Dumei de Stat, Leonid Slutsky.

Ieșirea din Consiliul Europei ar putea deschide calea pentru reintroducerea pedepsei cu moartea în Rusia.

Mai multe detalii: Rusia a anunțat că se retrage din Consilul Europei. Care pot fi urmările deciziei Moscovei

Rusia a impus sancțiuni împotriva președintelui american Joe Biden, a fiului său, a secretarului de stat Antony Blinken, a altor înalți oficiali americani și a „persoanelor asociate cu aceștia”, a anunțat marți Ministerul rus de Externe, într-un comunicat de presă, potrivit CNN și BBC.

Acest pas al Moscovei „reprezintă consecința inevitabilă a politicii extrem de rusofobe duse de actuala administrație americană”, a transmis Ministerul rus de Externe, precizând că persoanelor aflate pe „lista neagră” li s-a interzis intrarea în Rusia.

Momentan, alte sancțiuni împotriva oficialilor americani nu au fost anunțate.

„Nu refuzăm să păstrăm relațiile oficiale dacă acestea corespund intereselor noastre naționale și, la nevoie, să rezolvăm problemele care decurg din statutul persoanelor ce figurează pe «lista neagră», în vederea organizării contactelor la nivel înalt”, adaugă Ministerul rus de Externe.

Cele 13 numele aflate pe „lista neagră” a Rusiei:

• Președintele american Joe Biden
• Secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken
• Secretarul Apărării, Lloyd Austin
• Liderul șefilor de stat major, Mark Milley
• Asistentul președintelui Biden pentru securitate națională, Jake Sullivan
• Directorul CIA, William Burns
• Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki
• Asistentul adjunct pentru securitate națională al președintelui Biden, Duleep Singh
• Directorul Agenției pentru Dezvoltare Internațională, Samantha Power
• Fiul președintelui american, Hunter Biden
• Fostul secretar de stat al SUA Hillary Clinton
• Secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Adewale Adeyemo
• Președintele Consiliului de Administrație al Băncii de Export-Import, Reta Joe Lewis

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat marți Parlamentului Canadei, prin intermediul unei intervenții video, relatează CNN și BBC.

Acesta a afirmat că 97 de copii de copii au murit în Ucraina de la începerea războiului declanșat de Rusia și a amintit că orașul Mariupol, din sud-estul țării, se află într-o situație critică, după ce a rămas fără alimente, apă potabilă, căldură și curent electric și fără mijloace de comunicare.

„Fiecare noapte este îngrozitoare. Rușii bombardează cu tot felul de artilerie, chiar și din tancuri. Ei lovesc infrastructura civilă, lovesc clădiri. Vă puteți imagina un incendiu care izbucnește la centrala nucleară? Exact așa s-a întâmplat în țara noastră. Fiecare oraș e atacat, mărșăluiesc, dau jos steagurile ucrainene. Vă puteți imagina pe cineva care să dea jos steagurile canadiene în Montreal și în alte orașe?”, le-a spus Zelenski parlamentarilor canadieni.

„Vă puteți imagina că veți apela la ajutorul unor națiuni prietene și că le veți cere «vă rog, închideți cerul, închideți spațiul aerian, opriți bombardamentul»? Câte rachete mai trebuie să cadă asupra orașelor noastre până când veți realiza acest lucru? Și, în schimb, acestea își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la situație. Vorbim cu partenerii noștri și ei ne spun «te rugăm, mai rezistă puțin»”, a mai spus Zelenski.

Acesta le-a mulțumit canadienilor pentru sprijinul acordat și a făcut din nou apel către statele NATO pentru instituirea unei zone de excludere aeriană desupra țării sale.

„Știu că susțineți Ucraina. Suntem prieteni… dar mi-aș dori să înțelegeți și să simțiți asta, ceea ce simțim noi în fiecare zi. Vrem să trăim și vrem să fim învingători. Vrem să învingem pentru binele vieții”, a adăugat Zelenski.

Liderul ucrainean a precizat că nu a primit un răspuns clar cu privire la dorința Ucrainei de a fi primită în NATO.

Unii oameni vorbesc că se încearcă oprirea escaladării, dar nu vedem lucruri concrete. Este o situație critică, ce ne-a permis să vedem cine sunt prietenii noștri, în ultimele 20 zile și, de asemenea, în ultimii 8 de ani.

Volodimir Zelenski:

„Ne-ați oferit ajutorul, asistența, la prima cerere pe care am făcut-o, ne furnizați asistență militară, asistență umanitară, ați impus sancțiuni severe, masive. În același timp, vedem că, din păcate, acestea nu au adus sfârșitul războiului”, a adăugat Zelenski.

Acesta a punctat că „toți trebuie să faceți mai mult pentru a opri Rusia, pentru a proteja Ucraina și, făcând asta, pentru a proteja Europa de amenințarea rusă”.

Anterior în cursul zilei, Canada a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv restricții asupra a 15 oficiali ruși care au permis și susținut decizia președintelui Vladimir Putin de a invada Ucraina, a anunțat ministrul canadian al Afacerilor Externe, Mélanie Joly.

În cel mai recent mesaj video, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că cinci persoane au fost ucise în atacurile ruse aeriene asupra zonelor rezidențiale din regiunea Kiev, desfășurate în această dimineață, relatează The Guardian.

„Au distrus patru clădiri rezidențiale, acum vorbim de cinci morți la Kiev”, a spus Zelenski.

Potrivit acestuia, coridoarele umanitare prin care trebuiau să fie evacuați civilii blocați în zonele în care se duc lupte au putut să fie parțial deschise marți.

Anterior în cursul zilei, primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că patru persoane au fost ucise în atacurile aeriene din cursul dimineții asupra capitalei Ucrainei.

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți că Rusia „face afirmații absurde despre laboratoarele biologice și armele chimice” din Ucraina, potrivit BBC și CNN.

Mai mult, șeful Alianței Nord-Atlantice, a avertizat că Moscova ar putea pregăti o operațiune sub ”steag fals” în Ucraina, posibil cu arme chimice.

„Invazia brutală a Ucrainei de către președintele Puțin provoacă decese și pagube zilnic. De luni de zile am expus lungă listă a Rusiei cu minciuni. Au pretins că nu vor invada, dar au invadat. Au pretins că retrag trupele, dar au trimis și mai multe. Au pretins că vor proteja civilii, dar au ucis civili”, a afirmat Stoltenberg, într-o conferință de presă.

„Acum fac acuzații absurde despre laboratoare biologice și arme chimice în Ucraina. Aceasta este doar o altă minciună. Suntem îngrijorați că Moscova ar putea desfășura o operațiune sub steag fals, posibil incluzând armele chimice”, a subliniat șeful NATO..

„Poporul ucrainean luptă cu mult curaj. Mâine ni se vor alătura ministrul Apărării din Ucraina și omologii din UE, Finlanda. Întreaga lume a condamnat acest război fără sens. De mulți ani, NATO a antrenat zeci de mii de trupe ucrainene, care acum luptă în prima linie. Am pus la dispoziție numeroase arme, inclusiv anti-tanc, dar și echipamente și muniție”, a precizat Stoltenberg.

Potrivit acestuia, Ucraina are „dreptul fundamental la autoapărare”.

„NATO va susține Ucraina pentru a-și proteja acest drept, oferind asistență. Misiunea NATO este să-și apere aliații, am activat planurile de apărare, ne-am crescut gradul de pregătire”, a precizat Jens Stoltenberg.

Vineri, președintele american Joe Biden a avertizat că Rusia va plăti un „preț sever” dacă țara sa va folosi arme chimice în Ucraina. Deși SUA nu au prezentat până acum nicio dovadă că Rusia intenționează să utilizeze arme chimice în Ucraina, Casa Albă – în special purtătoarea de cuvânt a instituției, Jen Psaki – a avertizat că acest tip de arme ar putea fi folosite în conflict. Într-un tweet, aceasta a remarcat „istoricul lung al Rusiei în utilizarea armelor chimice”.

Miniștrii Apărării din țările membre NATO vor avea miercuri o reuniune la Bruxelles.

Marea Britanie a anunțat marți un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează sute de oameni de afaceri ruși, persoane apropiate președintelui Vladimir Putin și înalți oficiali din domeniul apărării, informează Reuters.

Noile sancțiuni, care includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie, îi vizează, printre alții, pe ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, fostul președinte Dmitri Medvedev, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zakharova.

Marea Britanie a impus sancțiuni și asupra oligarhilor ruși, printre aceștia aflându-se Mihail Fridman, Petr Aven și Andrei Melnichenko.

Guvernul de la Londra a precizat că oligarhii sancționați marți au averi care, împreună, depășesc 100 de miliarde de lire sterline.

Și exportul de bunuri de lux către Rusia au fost interzise. „Interdicția de export va intra în vigoare în scurt timp, astfel încât oligarhii și alți membri ai elitei ruse, care s-au îmbogățit sub «domnia» președintelui Putin și susțin invazia sa ilegală, să fie privați de accesul la bunuri de lux”, a transmis guvernul britanic, într-un comunicat de presă.

„Interdicția va afecta probabil vehiculele de lux, moda de ultimă generație și operele de artă”, a precizat Executivul de la Londra.

De asemenea, exporturile din Rusia și Belarus nu vor mai beneficia de tarife comerciale reduse, prevăzute de clauza națiunii cele mai favorizate, privând Moscova și Minskul de „beneficiile cheie ale aderării la Organizația Mondială a Comerțului”, a mai transmis guvernul britanic.

Mai mult, au fost adoptate și noi tarife pentru importurile din Rusia. Marea Britanie a publicat o listă de mărfuri care vor fi taxate suplimentar cu 35%. Fierul, oțelul, lemnul, cuprul, aluminiul, argintul, plumbul, minereul de fier și băuturile alcoolice, inclusiv vodca, se numără printre importurile rusești care vor fi supuse unor tarife mai mari.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina au fost reluate marți, delegațiile celor două părți discutând la această oră probleme legate de încetarea focului, informează Pravda Ucrainska.

„Negocierile continuă. Consultările au fost reluate pe platforma principală de negociere. Probleme generale de reglementare, încetare a focului, retragerea trupelor de pe teritoriul țării…”, a scris Mykhailo Podolyak, consilier al șefului Administrației Prezidențiale din Ucraina, pe Twitter.

Перемовини тривають. Відновлено консультації на головній переговорній платформі. Загальні питання врегулювання, припинення вогню, виведення військ із території країни…

— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) March 15, 2022

Și agenția rusă de presă TASS confirmă reluarea negocierilor. Deputatul ucrainean David Arakhamia, membru al delegației de la Kiev, a precizat că discuțiile „sunt deja în desfășurare”.

Aproximativ 2.000 de mașini au reușit să părăsească orașul ucrainean asediat Mariupol și alte 2.000 așteaptă să plece, au anunțat marți autoritățile locale, potrivit The Guardian.

„De la ora 14:00, două mii de mașini au părăsit Mariupolul. Oamenii urmează traseul Mariupol – Mangush – Berdyansk – Tokmak – Vasylivka – Zaporojie, unde pot primi ajutorul de care au nevoie. Alte 2.000 de mașini sunt parcate la ieșirea din oraș”, au precizat autoritățile din Mariupol, pe canalul oficial de Telegram.

„De asemenea, vă reamintim că pentru siguranța dumneavoastră trebuie să ajungeți în Vasylivka cel târziu la ora 18:00. Dacă nu aveți timp, găsiți un loc sigur și petreceți noaptea în Berdyansk sau Tokmak”, le-au transmis autoritățile locale oamenilor care se pregătesc să plece din Mariupol.

Luni, aceleași autorități au anunțat că peste 160 de mașini private au părăsit Mariupolul, aceasta fiind prima evacuare reușită de când orașul a fost încercuit de trupele ruse în urmă cu mai bine de două săptămâni.

Aproximativ 300 de civili ajunseseră marți dimineață în orașul Zaporojie, aflat la aproximativ 140 de mile de Mariupol.

Cel puțin 200.000 de oameni au nevoie urgentă să fie evacuați din Mariupol, potrivit estimărilor oficiale ucrainene.

Locuitorii orașului au rămas fără încălzire, electricitate și apă curentă de aproape două săptămâni, spun autoritățile.

Peste 2.500 de locuitori din Mariupolul au fost uciși de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie, a anunțat luni un înalt oficial al Președinției Ucrainei, într-un comunicat de presă.

Marți, la aproape trei săptămâni de la începutul războiului, numărul de ucraineni care au fugit în străinătate pentru a scăpa de lupte și de bombardamentele rusești s-a apropiat de 3 milioane, a anunțat Organizația Națiunilor Unite, potrivit Reuters.

Aproximativ 2,95 milioane de oameni au părăsit până acum Ucraina, arată datele Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR). Agenția estimează că numărul refugiaților ucraineni va depăși 4 milioane.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) a anunțat, marți, citând datele UNICEF, că din cei 3 milioane de ucraineni care au fugit din calea războiului, 1,4 milioane sunt copii. Alți 157.000 de ucraineni care și-au abandonat casele sunt cetăţeni ai altor ţări.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, citat de Agerpres, Polonia a primit până acum cei mai mulţi refugiaţi ucraineni – circa 1,79 milioane. Alte destinaţii spre care se îndreaptă cei care fug din calea războiului sunt Republica Moldova, România şi Ungaria, de unde mulţi trec ulterior în alte ţări.

Numărul persoanelor ucise în atacurile aeriene de marți dimineață asupra capitalei Ucrainei a crescut la patru, a anunțat primarul Kievului, Vitali Klitschko, potrivit Reuters.

„Salvatorii încă se luptă cu flăcările”, a scris Vitali Klitschko, pe Telegram.

O serie de lovituri de artilerie au lovit un cartier rezidențial din Kiev, marți dimineață, provocând un incendiu uriaș într-un bloc de apartamente de 16 etaje. Serviciile de urgență anunțaseră anterior că două persoane au fost ucise în aceste bombardamente.

Într-un discurs adresat în direct liderilor occidentali marți dimineață, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că „mașina de război” rusă îi va viza și pe ei dacă nu va fi oprită, relatează The Guardian și BBC.

Zelenski a ținut să mulțumească țărilor care „au avut o atitudine morală” împotriva Rusiei în privința invadării Ucrainei, menționându-l în special pe premierul britanic Boris Johnson, „pentru autoritatea sa”.

„Putem opri Rusia. Putem opri uciderea oamenilor. Va fi mai ușor să o facem împreună, să oprim distrugerea democrației și să o oprim acum, pe pământul nostru. Pentru că altfel, (rușii, n.r.) vor veni și la voi”, a spus liderul ucrainean.

Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy thanks the countries that have taken a „moral stance” against the Russian invasion of Ukraine, saying it’s easier to stop the „Russian war machine” together – ‘or else they will also come to you’.

Live updates: https://t.co/cz5NTchyMw pic.twitter.com/F5mJFfEXta

— Sky News (@SkyNews) March 15, 2022

„Cu toții suntem ținta Rusiei și, prin urmare, totul va merge împotriva Europei dacă Ucraina nu va rezista, așa că aș vrea ca voi să vă ajutați ajutându-ne pe noi”, a mai declarat Zelenski, potrivit CNN.

În cea de-a 20-a zi a războiului din Ucraina, Zelenski a spus că „facem tot posibilul pentru a obține avioanele de luptă și sistemele de apărare antirachetă” de care țara are nevoie.

„Vrem să avem garanții pe care să ne bazăm atât noi, cât și voi”, a precizat președintele ucrainean, la întâlnirea de la Londra, găzduită de premierul britanic Boris Johnson, la care au participat și liderii Danemarcei, Finlandei, Estoniei, Islandei, Letonia, Lituaniei, Țărilor de Jos, Suediei și Norvegiei.

În apelul său adresat acestor lideri, Zelenski adăugat că propagandiștii ruși „continuă să spună că războiul din Ucraina este doar începutul… ei spun asta acum și vă menționează pe mulți dintre voi, cei care mă ascultați chiar acum”.

De asemenea, Zelenski și-a exprimat frustrarea față de NATO din cauza refuzului alianței de a crea o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Președintele ucrainean a afirmat că NATO este „cea mai puternică alianță din lume” – dar „unii dintre membrii acestei alianțe sunt hipnotizați de agresiunea rusă”.

„Auzim o mulțime de discuții despre cel de-al treilea război mondial, despre care se presupune că ar putea începe dacă NATO va închide cerul ucrainean pentru rachetele și avioanele rusești și, prin urmare, zona umanitară de excludere aeriană nu a fost încă stabilită”, a spus Zelenski.

„Lucrul acesta permite armatei ruse să bombardeze orașe pașnice și să arunce în aer blocuri de locuințe, spitale și școli. Patru clădiri cu mai multe etaje din Kiev au fost bombardate la începutul dimineații, zeci de oameni au murit”, a arătat liderul ucrainean.

Aproximativ 350.000 de oameni sunt încă blocați în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei care este asediat de trupele ruse începând de pe 1 martie, a declarat un oficial local, potrivit CNN.

„Având în vedere că sunt 540.000 de locuitori, aproximativ 150.000 de oameni fiind evacuați în primele trei zile, când încă era în siguranță, estimăm că aproximativ 350.000 de persoane sunt încă blocate în Mariupol”, a declarat, la televiziunea ucraineană, Petro Andrișcenko, consilier al primarului din Mariupol.

Mai multe încercări oficiale de a crea coridoare umanitare sigure și de a evacua civilii din Mariupol au eșuat în ultimele zile. Un convoi de mari dimensiuni cu ajutor umanitar care trebuia să sosească duminică încă nu a ajuns luni în oraș, potrivit oficialilor ucraineni.

„Majoritatea oamenilor stau în subsoluri și adăposturi în condiții inumane. Fără mâncare, fără apă, fără electricitate, fără încălzire”, a spus Petro Andrișcenko, adăugând că oamenii topesc zăpada și demontează sistemul de încălzire pentru a face rost de apă de băut.

Vorbind despre victimele civile din Mariupol, Andrișcenko a precizat că, până duminică, 1.800 de persoane au fost ucise.

Luni, Oleksiy Arestovych, unul dintre consilierii președintelui Volodimir Zelenski, a anunțat că bombardamentele rusești asupra orașului Mariupol au provocat peste 2.500 de morți.

Aeroportul din orașul Dnipro, situat în estul Ucrainei, a fost lovit de rachetele rusești, au anunțat marți autoritățile regionale, potrivit BBC.

Valentyn Reznichenko, șeful administrației regionale Dnipropetrovsk, spune că s-au înregistrat „distrugeri masive”.

„În cursul nopții (de luni spre marți, n.r.), inamicul a atacat aeroportul din Dnipro. Două atacuri cu rachete”, a scris Reznichenko, pe Telegram. „Pista a fost distrusă. Terminalul a fost avariat. Distrugeri masive”, a precizat acesta

Atacul rus de luni împotriva turnului de televiziune din apropierea orașului Rivne, din nord-vestul Ucrainei, a ucis cel puțin 19 persoane și a rănit alte nouă, a anunțat marți șeful administrației regionale din Rivne, Vitalii Koval, potrivit CNN.

„Misiunea de salvare este încă în curs de desfășurare și de la ora 8:30 am (marți dimineață, n.r.) am găsit 19 morți și nouă răniți. Continuăm să degajăm dărâmăturile. Acesta nu este un bilanț final, mai avem nevoie de câteva ore pentru a curăța întreaga zonă”, a declarat Koval.

Turnul a fost lovit luni la ora locală 5:20, iar autoritățile nu au raportat inițial nicio victimă în urma atacului.

În ciuda bombardamentelui, Koval a spus că emisiunile de radio și televiziune au continuat să fie transmise în regiune. „Avem acum acces gratuit la transmisia prin satelit în toată regiunea Rivne. Am restabilit semnalul de difuzare în rețeaua de cablu”, a precizat Vitalii Koval.

Mai multe turnuri de televiziune din Ucraina au fost vizate de forțele ruse în ultimele săptămâni, inclusiv în Kiev, Harkov și localitatea Vînarivka (aflată în regiunea Kiev).

Vitali Kiltschko, primarul Kievului, a anunțat instituirea unei noi interdicții de circulație în oraș, de marți de la ora 20.00 până joi la ora 7.00, informează Reuters.

„Este interzisă deplasarea prin oraș fără permisiune specială. Se poate ieși doar pentru a merge la adăposturile antibombă”, a transmis edilul.

A curfew is announced in #Kyiv from 8 p.m. on March 15 to 7 a.m. on March 17.

This was announced by the mayor Vitaly #Klitschko.

It is prohibited to move around the city without a special pass. It is possible to go out only to go to the shelter. pic.twitter.com/uXs8qHIyKI

— NEXTA (@nexta_tv) March 15, 2022

Mai multe detalii: Interdicție de circulație timp de 35 de ore în Kiev, după bombardamentele sporite

Cel puţin şapte oameni au fost uciși de bombardamentele ruseşti din ultimele ore asupra regiunii Harkov, din nord-estul Ucrainei, iar trei persoane au fost scoase în viaţă de sub dărâmături, anunță Agerpres preluând agenția spaniolă EFE și agenția ucraineană Ukrinform.

„Operaţiunile de salvare continuă în cartierele rezidenţiale Kîivski, Şevcenkivski şi Novobavarski, din oraşul Harkov, precum şi în localitatea Izium, din aceeaşi regiune”, a anunțat pe Facebook conducerea serviciilor de urgenţă ucrainene.

„Trei persoane au fost salvate de sub dărâmături. Şapte cadavre au fost descoperite şi recuperate”, au precizat serviciile de urgență.

Ukrinform a relatat că noaptea trecută, în jurul orei locale 23:30 (21:30 GMT), proiectile ruseşti au avariat zone comerciale şi clădiri de locuinţe din cartierul Holodnohirski, din Harkov. Potrivit agenţiei ucrainene, circa 600 de locuinţe, 50 de şcoli şi centre medicale au fost distruse de bombardamentele ruse din această zonă.

Harkov este, de la începutul războiului, una dintre cele mai afectate regiuni de bombardamentele rusești.

Miniștrii europeni de finanțe au aprobat oficial un al patrulea pachet de sancțiuni care vizează mai mult de 600 de cetățeni ruși, în ceea ce ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire a numit o „decizie istorică”, relatează CNN.

Acesta este „cel mai rapid și mai puternic pachet de sancțiuni adoptat vreodată de Uniunea Europeană în istoria sa”, au subliniat miniștrii europeni de finanțe.

„Este o nouă interdicție asupra unor exporturi, precum bunurile de lux, și vom retrage statului rus clauza națiunii celei mai favorizate din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, ceea ce ne va permite – tuturor celor 27 de state membre – să creștem nivelul tarifelor comerciale pentru toate mărfurile rusești”, a spus Le Maire.

Sancțiunile au fost extinse pentru a include „oligarhi cheie, lobby-iști și propagandiști care susțin narațiunea Kremlinului cu privire la situația din Ucraina, precum și companii cheie din sectorul aviației, armatei, construcțiilor navale și construcțiilor de mașini”, a precizat Consiliul European, într-un comunicat de presă.

Mai multe detalii: Uniunea Europeană a aprobat marţi un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. UE blochează importurile de oțel și fier din Rusia

În cele 19 zile de război de până acum, Rusia ar fi suferit pierderi mari, de cel puțin 13.500 de soldați, dar și 81 avioane, 95 elicoptere, 404 tancuri, 1279 de transportatoare de blindate, 640 de vehicule militare și 3 nave, potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

În schimb, Ministerul Apărării din Rusia susține că doar în ultimele 24 de ore au fost doborâte16 ținte aeriene ucrainene: o aeronavă Su-24 și una Su-25, un elicopter Mi-8 și 13 dispozitive de zbor, inclusiv șase drone „Bayraktar TB-2′.

Mai multe detalii: 13.500 de militari ruși, uciși în Ucraina, potrivit Kievului. Fiecare tabără a anunțat pierderile din partea adversă

Două persoane au murit, marți dimineață, într-unul dintre blocurile lovite de bombardamentele rusești, potrivit serviciului de urgență al Ucrainei.

Forțele rusești au atacat cu artileria o zonă rezidențială din capitala Ucrainei, iar în urma loviturilor un incendiu puternic a izbucnit într-un bloc de 16 etaje.

35 de persoane din imobil au fost salvate de echipajele de intervenție. Operațiunea de salvare era încă în desfășurare, autoritățile ucrainene susținând că sunt încă oameni prinși în interior.

Cei trei lideri europeni vor ajunge marți la Kiev, după o dimineață în care capitala ucreaineană a fost din nou lovită de bombardamente.

Premierii celor trei țări fost discuta cu președintele Volodimir Zelenski, scopul întâlnirii fiind acela de a arăta sprijinul UE pentru independența Ucrainei, relatează The Guardian.

Mai multe detalii: Premierii Cehiei, Poloniei și Sloveniei merg azi în Kievul bombardat pentru a se întâlni cu Zelenski

Două zone rezidențiale au fost ținta atacurilor din Kiev, marți dimineață, potrivit serviciilor ucrianene de urgență.

O locuință din Osokorky, un cartier aflat lângă centrul capitalei ucrainene, a fost lovit în jurul orei 6.00. Clădirea cu două etaje a fost cuprinsă de flăcări, însă focul a fost stins rapid. Încă nu au fost anunțate victime.

La scurt timp după acest atac, un bloc cu 10 etaje a fost lovit în Podil, la nord de capitala ucraineană. Primele cinci etaje au fost cuprinse de flăcări, iar mai multe echipaje de pompieri se află acum la fața locului pentru a stinge incendiul.

Cel puțin o persoană a fost transportată la spital, dar mai multe se află în clădire. În unele imagini surprinse de fotojurnaliștii AP se văd vârstnici la etajele superioare, care așteaptă să fie evacuați pe geam.

O explozie din Kiev a avariat intrarea în stația de metrou Lukyanivska, aflată în apropiere de centrul orașului. În urma atacului, stația a fost închisă. Amploarea distrugerilor nu este clară în acest moment.

Увага!

Вибуховою хвилею пошкоджено фасад будівлі станції „Лукянівська”, та службові приміщення.
Під час руху поїзди не зупинятимуться на станції. pic.twitter.com/BIrSQvII0c

— Kyiv Metro (@kyivmetroalerts) March 15, 2022

De la începutul războiului, metroul din Kiev, aflat la zeci de metri adâncime, a fost folosit de oameni drept buncăr pentru a se adăposti de bombardamente.

Într-o stație de metrou s-a adăpostit, la începutul lunii martie, și corespondentul Libertatea Mircea Barbu. El a stat, alături de alte sute de persoane, în stație Universitet, aflată la 87 de metri adâncime.

Citește corespondența lui: EXCLUSIV. Corespondentul Libertatea din Kiev, o noapte în stația de metrou Universitet, unde s-a adăpostit de rachetele rușilor, alături de sute de oameni

Noi imagini din satelit arată urmările bombardamentelor din mai multe orașe. Localitatea Moschun, aflat în apropiere de Kiev, a fost aproape complet distrusă în urma atacurilor forțelor ruse, relatează CNN.

Mai multe informații: Dezastrul din trei orașe ucrainene, văzut din satelit. Ce a rămas în urma bombardamentelor

Într-un nou mesaj video, președintele Ucrainei le-a cerut soldaților rus să se predea.

“În numele poporului ucrainean, vă dăm șansa la viață. Dacă vă predați forțelor noastre, vă vom trata așa cum trebuie tratați oamenii, cu demnitate. Așa cum nu ați fost tratați în armata voastră. Așa cum armata voastră nu tratează oamenii noștri. Alegeți”, a spus Zelenski, în ultimul său mesaj, potrivit The Guardian.

Mai multe informații: Mesajul lui Zelenski pentru soldaţii ruşi: „Dacă vă predaţi, vă vom trata aşa cum trebuie trataţi oamenii, cu decenţă”

O clădire rezidențială din Kiev a fost cuprinsă de flăcări, la scurt timp după mai multe explozii au zguduit capitala ucraineană. În acest moment nu sunt informații despre posibilele victime, relatează agenția ucraineană Ukrinform.

În jurul orei 5.30, cel puțin două explozii puternice au avut loc în apropiere de Kiev.

Sirenele de alarmă au răsunat și în orașul Odesa, aflat în sud, în orașul Uman, aflat în centru, dar și în regiunea Hmelnîțkîi din vestul țării, relatează BBC News.

Războiul din Ucraina ar urma să se încheie până în mai, deoarece Rusia ar rămâne atunci fără resurse pentru a mai continua invazia, susține Oleksiy Arestovich, un consilier al șefului de cabinet al președintelui ucrainean, citat The Guardian.

Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, s-a întâlnit luni cu omologul său chinez, Yang Jiechi, în capitala Italiei, unde au discutat în contextul informațiilor potrivit cărora Rusia a cerut Chinei arme pentru a-și consolida invazia în Ucraina, relatează CNN și The Guardian.

„Avem îngrijorări cu privire la alinierea Chinei cu Rusia în acest moment, iar consilierul pentru securitate națională a fost direct cu privire la aceste preocupări și la potențialele implicații și consecințe ale anumitor acțiuni”, a declarat un înalt oficial al administrației americane, descriind drept „foarte sinceră” și „intensă” sesiunea de discuții care a durat șapte ore.

„Comunicăm direct și în mod privat Chinei preocupările noastre cu privire la tipurile de sprijin pe care alte țări l-ar putea oferi Rusiei”, a adăugat oficialul.

În cadrul întâlnirii, Sullivan și Yang au discutat și despre gestionarea crizelor și Coreea de Nord.

Washingtonul are informații care sugerează că Beijingul și-a exprimat o oarecare deschidere pentru a oferi Moscovei asistența militară și financiară, au declarat pentru CNN un oficial occidental și un diplomat american.

China a negat că a primit o solicitare de sprijin din partea Rusiei.

La câteva zile după invazia Rusiei în Ucraina, Kievul a dat în judecată Moscova la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga, acuzând „manipularea conceptului de genocid pentru a justifica agresiunea” împotriva fostei republici sovietice, după cum afirma atunci președintele ucrainean, Volodirmir Zelenski.

Curtea Internațională de Justiție urmează să se pronunțe miercuri, 16 martie, în acest caz, potrivit The Guardian, care citează AFP.

Ucraina ”acuză Rusia că a încercat în mod ilegal să-și justifice războiul în baza unei convenții internaționale, pretinzând în mod fals că Ucraina a comis genocid în regiunile deținute de separatiști pro-ruși”, notează agenția internațională de presă.

Reprezentanții Rusiei nu s-au prezentat la o audiere la tribunalul ONU pe 7 martie.

CIJ a fost înființată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a se pronunța în privința disputelor dintre statele membre ONU, în principal pe baza tratatelor și convențiilor.

Deși hotărârile sale sunt obligatorii, nu are mijloace reale de a le pune în aplicare, notează sursa citată.

Cazul este separat de o anchetă privind crimele de război din Ucraina lansată de Curtea Penală Internațională (ICC), un tribunal internațional diferit, interguvernamental, cu sediul tot la Haga, care judecă de obicei persoane acuzate de crime de război.

Marina Ovsiannikova, directorul de programe de la Pervîi Canal, post național de televiziune controlat de stat, a intrat în studio în timp ce erau prezentate știrile și a afișat un banner pe care scria „Nu războiului”.

„Nu războiului. Opriți războiul! Nu credeți în propagandă. Aici sunteți mințiți”, este mesajul afișat pe pancarta cu care ea a intrat în studio.

Momentul a a devenit viral pe rețelele de socializare, iar mai mulți jurnaliști au identificat-o pe protestatară drept jurnalista Marina Ovsianikova, director de programe al postului.

”Ce se petrece acum în Ucraina e o crimă. Iar Rusia e strat agresor. Iar cel care face asta este un singur om, Vladimir Putin. (…) Din păcate, în ultimii ani am lucrat la Pervîi Kanal (Canalul 1). Și mi-e rușine că am făcut asta, că am făcut propagandă, că am zombificat poporul rus”, a declarat ea într-un clip video publicat înainte de momentul din studio.

Mai multe detalii: „Nu credeți în propagandă. Sunteți mințiți”. O jurnalistă a intrat în studio în timpul știrilor live de la cea mai mare televiziune din Rusia, cu un mesaj antirăzboi

Corespondentul Fox News care a fost rănit în Ucraina este Benjamin Hall. Jurnalistul a fost spitalizat după ce a fost rănit în timp ce relata dintr-o zonă de lângă Kiev, a anunțat luni rețeaua americană de televiziune.

„Avem un nivel minim de detalii în acest moment, dar Ben este internat în spital, iar echipele noastre de la fața locului lucrează pentru a colecta informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează rapid”, a declarat directorul executiv al Fox News, Suzanne Scott, într-o notă adresată angajaților postului.

„Siguranța întregii noastre echipe de jurnaliști din Ucraina și din regiunile învecinate este prioritatea noastră principală și de cea mai mare importanță. Acesta este un memento dur pentru toți jurnaliștii care își pun viața în pericol în fiecare zi pentru a transmite știrile dintr-o zonă de război”, a adăugat Scott.

Breaking: Fox says that correspondent Benjamin Hall has been hospitalized after being injured reporting in Ukraine. pic.twitter.com/KYoqv6P1Ok

— Oliver Darcy (@oliverdarcy) March 14, 2022

Un convoi umanitar nu a reușit să ajungă luni în orașul asediat Mariupol, a anunțat un reprezentant al Președinției ucrainene, potrivit New York Times și Reuters. Kievul acuză forțele ruse că blochează accesul în oraș.

Convoiul transportă provizii vitale și include și autobuze pentru evacuarea civililor.

Potrivit biroului președintelui ucrainean, convoiul este blocat la aproximativ 65 de kilometri de oraș.

De mai bine de două săptămâni, civilii din Mariupol sunt captivi în orașul-port de la Marea Azov, asediat de forțele Rusiei, și au rămas fără încălzire, electricitate și apă curentă.

Totuși, cel puțin 160 de mașini au părăsit orașul luni, într-o prima încercare reușită de a evacua civilii pe un coridor umanitar.

Până acum, aproximativ 150.000 de persoane au fost evacuate prin coridoarele umanitare, a precizat un înalt responsabil al Preşedinţiei ucrainene, Kirilo Timoşenko.

Nu au loc discuții despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin și Joe Biden, transmite agenția de știri rusă TASS, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit The Guardian.

Precizarea vine în contextul în care în presa americană a apărut informația conform căreia președintele SUA ar urma să călătorească în Europa în următoarele săptămâni pe fondul războiului din Ucraina.

Un oficial american a spus că Bruxellesul este luat în considerare ca o posibilă destinație a liderului american. Casa Albă explorează, de asemenea, o posibilă oprire în Polonia, precum și în alte locuri din Europa, potrivit unei surse CNN.

De asemenea, Kremlinul a transmis, luni, că Rusia nu a primit încă o solicitare ca președintele Vladimir Putin să aibă o conversație telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, potrivit BBC.

Anterior, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției ruse a declarat că nu este exclusă o întâlnire între cei doi lideri.

Volodimir Zelenski a solicitat o întâlnire cu Putin, afirmând că aceasta ar fi singura modalitate de a pune capăt războiului.

Jurnalistul de la postul american Fox News a fost rănit în timp ce relata de lângă capitala ucrainană Kiev.

John Roberts, co-prezentator al emisunii America Reports, a anunțat în direct că există „foarte puține detalii, dar echipele de pe teren lucrează din greu pentru a încerca să adune mai multe date despre ceea ce s-a întâmplat”, potrivit BBC.

BREAKING: @johnrobertsFox reports that „a Fox News journalist has been injured while newsgathering outside of Kyiv.” pic.twitter.com/Oi9l5O0f65

— Mediaite (@Mediaite) March 14, 2022

La rândul său, procurorul general al Ucrainei Irina Venediktova a declarat că un jurnalist occidental a fost rănit astăzi și este îngrijit de medicii ucraineni, notează Ukrainska Pravda.

Anunțul despre rănirea corespondentului Fox News vine după ce jurnalistul și realizatorul de film american Brent Renaud, în vârstă de 50 de ani, a fost împușcat și ucis în orașul ucrainean Irpin, informația fiind confirmată la sfârșitul săptămânii trecute.

Iar pe 1 martie, corespondentul Sky News Stuart Ramsay a fost rănit tot în apropiere de Kiev, iar cameramanul Richie Mockler a fost nimerit de două ori în vesta antiglonț.

Mai multe detalii: Procurorul general din Ucraina: Un jurnalist britanic care relata din zona frontului a fost rănit grav

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, a vorbit despre noi lovituri punctuale care să vizeze „bazele militare” și „locurile de antrenament ale mercenarilor străini ai Ucrainei”, relatează Ukrainska Pravda.

„Forțele Armate ale Federației Ruse vor lua măsuri prompte pentru dezafectarea întreprinderilor complexului industrial de apărare al Ucrainei, care produc, repară și restaurează armele folosite de naționaliști pentru a comite crime de război”, a declarat Igor Konașenkov, invocând o presupusă lovitură cu rachete ucrainene în Donețk, regiunea controlată de ruși.

Konașenkov a transmis ucrainenilor care lucrează în aceste întreprinderi sau locuiesc în apropiere să părăsească zonele.

„Știm unde se află mercenarii străini în Ucraina. Aceștia vor continua să fie vizați, cum s-a întâmplat la poligonul militar Iavoriv, pe 13 martie”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Mai multe detalii: Ministerul rus al Apărării anunță noi lovituri „fără milă” asupra „mercenarilor Ucrainei”

Prim-ministrul israelian, Naftali Bennett, a vorbit din nou luni cu președintele rus Vladimir Putin, continuând eforturile Israelului de mediere în conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Apelul telefonic dintre cei doi oficiali a durat 90 de minute și s-a concentrat pe posibilitatea unei încetări a focului, a declarat un oficial israelian de rang înalt, citat de New York Times.

Discuția cu liderul de la Kremlin vine după o convorbire telefonică purtată de Bennett cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, sâmbătă seara.

Forțele ruse care se deplasează pe Kiev nu au progresat în mod apreciabil în weekend, a declarat un înalt oficial american din domeniul apărării în timpul unei conferințe, relatează CNN.

Ucraina continuă să apere orașul sudic Mariupol, deși acesta rămâne izolat. De asemenea, forțele ruse nu s-au apropiat de orașul Mykolaiv, mai notează sursa citată.

Totodată, un oficial SUA a declarat că Rusia nu a atins „superioritatea aeriană asupra întregii Ucraine”.

Pentru că spațiul aerian este „dinamic”, există „momente și locuri” în care Rusia sau Ucraina „au mai multă dominație”, a adăugat oficialul.

„Deși nu au atins superioritatea aeriană, (rușii – n.r.) cu siguranță au mai multe mijloace la dispoziție și zboară de mai multe ori pe zi decât ucrainenii”, a mai spus acesta.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News