Război în Ucraina, ziua 417 | Lupte „stradă cu stradă” pentru controlul orașului Bahmut. 50 de atacuri ale rușilor în ziua de Paște

Doi tineri ucraineni, de 17, respectiv 18 ani, au murit după ce un „atac masiv cu rachete” a lovit orașul Snihurivka, situat în regiunea Mikolaiv din sudul Ucrainei, în noaptea de sâmbătă spre duminică, scrie Sky News.

Snihurivka a fost lovit de aproximativ 10 rachete S-300, au anunțat autoritățile ucrainene, susținând că rachetele au vizat ținte civile.

Parchetul General al Ucrainei a publicat mai multe fotografii cu locul atacului.

O alianță între Marea Britanie, SUA, Canada, Japonia și Franța a fost înființată în încercarea de a scoate „Rusia lui Vladimir Putin” de pe piața internațională a energiei nucleare, relatează Sky News.

Ca parte a acordului, cele cinci națiuni își vor folosi propriile resurse de energie nucleară pentru a „submina controlul Rusiei asupra lanțurilor de aprovizionare”.

De asemenea, alianța va sprijini „aprovizionarea stabilă cu combustibili pentru nevoile actuale, precum și garantarea dezvoltării și implementării în condiții de siguranță și securitate a combustibililor pentru reactoarele avansate de mâine”, se arată într-o declarație comună a celor cinci țări.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Secretarul britanic pentru securitate energetică, Grant Shapps, a declarat: „Marea Britanie a fost în centrul eforturilor globale de a sprijini Ucraina, de a-l învinge pe Putin și de a se asigura că nici el și nici alții ca el nu vor mai putea crede vreodată că pot șantaja lumea” cu privire la aprovizionarea cu energie.

Antrenamentul forțelor speciale ucrainene pe elicopterele Black Hawk de fabricație americană s-a dovedit imediat promițător, a transmis duminică Ministerul ucrainean al Apărării, potrivit CNN.

Elicopterele Black Hawk sunt superioare elicopterelor pe care Ucraina le folosea până acum, Mi-8 și Mi-24, în „aproape toate aspectele”, potrivit ministerului.

„Recent, forțele speciale ale serviciilor de informații ale apărării ucrainene au efectuat antrenamente regulate pe elicopterul multifuncțional Black Hawk într-una dintre zonele de pe linia frontului. Forțele speciale au exersat aterizarea grupurilor de luptă pe câmpul de luptă, evacuarea, aterizarea de pe cabluri de aterizare și zboruri de noapte”, a precizat ministerul, într-un comunicat.

Piloții ucraineni au fost impresionați de „fiabilitatea, ușurința de operare și capacitatea de supraviețuire în luptă” a aeronavei, a spus un inginer de zbor al elicopterului, potrivit agenției de stat Ukrinform.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

„Având experiență în operarea Mi-8 și Mi-24, am zburat pe Black Hawk în prima zi în care l-am primit. Pur și simplu ne-am așezat și am efectuat zborul”, a declarat un pilot ucrainean, citat de serviciul de informații militare al Ucrainei.

Abilitatea piloților ucraineni în ultimul an a crescut „enorm”, a adăugat pilotul.

Forțele ruse continuă să organizeze atacuri intense asupra orașelor și pozițiilor ucrainene din estul țării, potrivit unor noi informații furnizate de un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

Zona dintre orașele Lîman și Kupiansk – care a fost recucerită de forțele ucrainene în urmă cu șase luni și care constituie cea mai nordică fâșie a liniei frontului – se află sub cel mai intens tir, cu 300-400 de atacuri pe zi efectuate de ruși, a declarat, pentru CNN, Serhii Cherevatyi, purtător de cuvânt al Grupării de Est a forțelor armate ucrainene.

Soldații ucraineni din forțele aeropurtate au doborât un avion rusesc Su-35 deasupra orașului Chervonopopivka, aflat în apropiere, a precizat Cherevatyi.

Toate ofensivele rușilor din zonă au eșuat sâmbătă, a afirmat armata ucraineană.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

Forțele Kievului au raportat, de asemenea, operațiuni rusești de minare în patru localități din est.

Orașul Bahmut – în prezent scena celor mai aprige lupte dintre trupele ruse și cele ucrainene – a fost zguduit de aproape 100 de bombardamente în ultimele 24 de ore, a declarat duminică un purtător de cuvânt al armatei ucrainene pentru CNN.

Aproximativ 30 de schimburi de focuri au avut loc în timp ce ambele tabere duc o luptă stradă cu stradă – și chiar casă cu casă – pentru controlul orașului, a declarat Serhii Cherevatyi, purtător de cuvânt al Grupării de Est a Forțelor Armate Ucrainene.

Noi înregistrări video publicate de armata ucraineană ilustrează intensitatea luptelor.

Într-una dintre acestea, soldații ucraineni din Brigada a 3-a de Asalt pot fi văzuți trăgând dintr-o poziție aflată în interiorul unui apartament distrus situat la primul etaj al unei clădiri.

Sunetul constant al schimburilor de focuri de armă și al exploziilor vorbește despre ceea ce Cherevatyi a descris ieri ca fiind „cea mai sângeroasă dintre bătălii, fără precedent în ultimele decenii”.

Rusia anunță un mic avans: Ministerul rus al Apărării a afirmat duminică că mercenarii Wagner au cucerit încă două blocuri în nordul și sudul Bkhmutului, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti. Unități ale Forțelor Aeropurtate ale Rusiei, VDV, le oferă trupelor Wagner sprijin, a adăugat Ministerul Apărării.

CNN nu a putut să verifice în mod independent anunțul ministerului rus, dar Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) din Washington, DC, a părut să susțină afirmațiile rușilor, pe baza unor imagini geolocalizate.

Rusia vizează ruta de aprovizionare: Trupele Moscovei au lansat sâmbătă un asalt asupra orașului Khromove, care se află de-a lungul principalei rute de aprovizionare a orașului Bahmut, dinspre Chasiv Yar spre vest, a precizat Cherevatyi.

Operațiunile logistice nu au fost ușoare, a declarat purtătorul de cuvânt pentru CNN, dar au continuat.

„Încă putem livra muniție, provizii, medicamente, alimente și să ne scoatem răniții. Bineînțeles că este dificil, dar este posibil”, a spus el. „Artileriștii noștri sunt angajați în operațiuni de contra-baterie pentru a împiedica inamicul să tragă constant asupra rutelor de livrare”, a adăugat reprezentatul armatei ucrainene.

Bilanțul morților în urma atacului cu rachete rusești de vineri asupra clădirilor rezidențiale din orașul Sloviansk a ajuns la 15, potrivit unui oficial regional ucrainean citat de CNN.

Alte 24 de persoane au fost rănite în urma bombardamentelor, față de totalul de 22 anunțat anterior, a scris duminică Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk, într-o postare pe Telegram.

Kirilenko a precizat că salvatorii au reușit să scoată în viață de sub dărâmături cinci persoane, inclusiv o fată de 14 ani.

Corpurile a 10 dintre victime au fost recuperate.

Atacul din Sloviansk, regiunea Donețk, a lovit apartamente, case, clădiri administrative și mașini din tot orașul – pe care Rusia speră să îl preia după ce va cuceri Bahmutul, aflat în apropiere.

Echipele de salvare au lucrat printre dărâmături de două zile, iar Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență ucrainean a confirmat că operațiunile de salvare sunt acum finalizate.

Bombardamentele, care au ucis inclusiv un băiat de 2 ani, se numără printre cele mai grave atacuri asupra Slovianskului de la începutul anului.

Cel puțin opt explozii au zguduit orașul vineri după-amiază, în timp ce forțele ruse l-au vizat cu rachete S-300, potrivit primarului din Sloviansk, Vadym Liakh.

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit duminică la Moscova cu ministrul chinez al apărării, Li Shangfu, și a salutat cooperarea militară dintre cele două națiuni, care susțin că au încheiat un parteneriat „fără limite”, informează Reuters.

Imaginile postate de Kremlin de la această întâlnire îl arată pe Putin dând mâna cu Li și apoi așezându-se la o masă. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a fost de asemenea prezent.

„Dezvoltarea relațiilor dintre cele două națiuni ale noastre merge bine în toate domeniile – în economie, în sectoarele social, cultural și educațional, precum și în domeniul militar”, a declarat Putin, în comentariile de deschidere.

Beijingul anunțase săptămâna trecută vizita lui Li la Moscova, spunând că acesta se va întâlni cu oficiali din domeniul apărării, dar nu a menționat o întâlnire cu Putin.

Mai multe detalii: Vladimir Putin laudă cooperarea militară cu Beijingul, după ce l-a primit la Moscova pe ministrul chinez al Apărării

Duminică, forțele de apărare ucrainene au doborât patru drone rusești și au lovit mai multe zone de concentrare a soldaților, puncte de depozitare, sisteme de apărare antiaeriană și un centru de comandament al rușilor, a anunțat Statul Major General ucrainean, potrivit Ukrainska Pravda.

„Pe parcursul zilei, Forțele Aeriene din cadrul Forțelor de Apărare au efectuat cinci lovituri asupra zonelor de concentrare a personalului și asupra complexului de rachete antiaeriene al ocupanților. Apărătorii noștri au doborât patru drone inamice (două de tip Orlan-10, una de recunoaștere Eleron și o dronă kamikaze Lancet)”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în actualizarea de după-amiază a informațiilor operaționale privind invazia rusă.

„În ultimele 24 de ore, unitățile Forțelor de Rachete și Artilerie au lovit un centru de control, un complex de rachete antiaeriene, unde erau concentrate efectivele, armele și echipamentele militare ale inamicului, un punct de depozitare a combustibilului și a materialelor de lubrifiere și două puncte de depozitare a muniției inamicului”, a adăugat Statul Major General.

Potrivit actualizării, rușii au lansat 25 de atacuri cu rachete S-300 asupra orașelor Zaporojie și Komyshuvakha din regiunea Zaporojie, precum și asupra orașului Snihurivka din regiunea Mikolaiv. Forțele ruse au mai lansat și 28 de atacuri aeriene. De asemenea, rușii au efectuat patru atacuri cu rachete lansate de la sisteme MLRS asupra pozițiilor trupelor ucrainene și asupra infrastructurii civile din zonele populate.

Conducerea armatei ucrainene precizează că există victime civile în urma acestor atacuri; au fost distruse și avariate o serie de clădiri rezidențiale de apartamente, case, instituții de învățământ civile, spitale, biserici și alte infrastructuri civile.

Bulgaria ia în considerare oprirea importurilor de cereale ucrainene, după ce Polonia și Ungaria au decis să interzică importurile de cereale și alte alimente din Ucraina pentru a-și proteja propriile sectoare agricole, relatează Reuters.

Măsura luată de Polonia și Ungaria a provocat o dispută în cadrul Uniunii Europene, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene declarând pentru Reuters că astfel de „acțiuni unilaterale” sunt „inacceptabile”.

Duminică, agenția bulgară de presă BTA a anunțat că ministrul bulgar al agriculturii, Yavor Gechev, a declarat că țara sa se gândește la o interdicție similară.

Potrivit acestuia, măsura ar trebui să „protejeze interesele Bulgariei, mai ales când o astfel de restricție a fost deja introdusă de alte două state”, scrie The Kyiv Independent.

Gechev a adăugat că va fi prea mult grâu în țară „dacă nu luăm măsuri adecvate”.

Trupele ruse au lovit Ucraina cu 25 de rachete sol-aer S-300 și au efectuat 28 de lovituri aeriene în ultima zi, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ucrainene în actualizarea de duminică după-amiază a informațiilor operaționale privind invazia rusă, scrie The Kyiv Independent.

Orașele Zaporojie și Kamyshevakha din regiunea Zaporojie, precum și orașul Snihurivka din regiunea Mikolaiv au fost lovite cu rachete S-300, potrivit actualizării.

În plus, forțele ruse au bombardat peste 70 de așezări din regiunile Sumî, Harkov, Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Sectoarele Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka din regiunea estică Donețk rămân principalele priorități de asalt ale Rusiei, menționează conducerea armatei ucrainene.

Cele mai dure bătălii se dau pentru controlul orașelor Bahmut și Marinka, unde forțele ucrainene au respins aproximativ 45 de atacuri ale rușilor în ultimele 24 de ore.

Statul Major General ucrainean a mai afirmat că Rusia continuă să staționeze unități în apropierea graniței cu Ucraina, în regiunile Kursk, Briansk și Belgorod.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba va efectua luni o vizită la Bagdad, prima sa deplasare în Irak după invadarea Ucrainei de către Rusia, relatează agenția France Presse, potrivit The Guardian.

Kuleba este așteptat să poarte discuții cu premierul irakian Mohamed Shia al-Sudani și cu ministrul de externe Fuad Hussein, a precizat diplomația irakiană, într-un comunicat transmis duminică.

Citându-l pe purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Ahmed al-Sahhaf, comunicatul precizează că părțile vor discuta despre „consolidarea legăturilor bilaterale, precum și despre chestiuni regionale și internaționale”.

Sudani a fost sunat săptămâna aceasta de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit unui comunicat al biroului lui Sudani, Zelenski și-a exprimat „dorința de a dezvolta relațiile cu Irakul în toate domeniile” și a descris această țară ca fiind „o țară pivot și influentă”.

Irakul menține legături economice bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova, adoptând o poziție neutră după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

Mii de oameni din Cehia au manifestat duminică, în piaţa centrală din Praga, cerând demisia guvernului, în contextul inflaţiei ridicate şi al preţurilor mari la energie, scrie news.ro care preia Reuters.

Protestul, intitulat „Cehia împotriva sărăciei”, a fost organizat de partidul PRO, care nu este reprezentat în parlament, şi a criticat guvernul de centru-dreapta al lui Petr Fiala pentru felul în care a gestionat criza energetică apărută după începutul războiului din Ucraina.

PRO a acuzat, de asemenea, guvernul că a afectat libertatea de exprimare ca parte a eforturilor de a contracara dezinformarea şi i-a cerut să promoveze pacea în Ucraina, negând în acelaşi timp faptul că este un partid prorus.

Mai multe detalii: Manifestație cu mii de oameni la Praga. Cehii au cerut demisia guvernului, nemulțumiți de inflație și de prețurile mari la energie

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că numărul total al soldaților ucraineni uciși în război este „mai mic decât numărul celor uciși de cutremurul din Turcia”, scriu The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Avem pierderi, bineînțeles, pentru că suntem în război. Dar acestea sunt considerabil mai mici decât cele ale rușilor”, a declarat Reznikov într-un interviu acordat ziarului spaniol La Razon, adăugând că Rusia își folosește soldații drept „carne de tun”.

„Nu pot să dau o cifră, dar vă pot asigura că numărul total (al pierderilor) este mai mic decât cel al morților în urma cutremurului din Turcia”, a spus oficialul guvernamental ucrainean.

„Obiectivul nostru principal este de a salva viețile soldaților noștri, în timp ce Rusia îi folosește drept carne de tun. Lor (rușilor) nu le pasă. Rusia pierde zilnic 500 de oameni numai în Bahmut. Morți și răniți”, a adăugat el.

Bilanțul victimelor cutremurelor puternice care au lovit Turcia pe 6 februarie a ajuns la 50.500 de morți, a anunțat vineri ministrul de interne turc, Suleyman Soylu.

Mai multe detalii: Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării: Pierderile Ucrainei în război sunt mai mici decât numărul victimelor cutremurului din Turcia

Numărul persoanelor ucise în urma atacului de vineri cu rachete rusești asupra orașului Sloviansk din regiunea Donețk a crescut la 13, după ce salvatorii au găsit cadavrul unei femei în timp ce îndepărtau molozul unei clădiri rezidențiale cu cinci etaje, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, citat de The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„La fața locului au fost scoase din dărâmături cadavrele a șapte persoane, iar două persoane au fost salvate”, a transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență, într-un comunicat.

Atacul din Sloviansk s-a soldat și cu 22 de persoane rănite, au precizat salvatorii. Un băiețel de doar doi ani se numără printre persoanele ucise în atac.

Poliția a anunțat că se crede că alte două persoane ar fi rămas sub cele 153 de tone de moloz. Peste 50 de salvatori se află încă la fața locului.

Forțele ruse au lansat vineri, la ora locală 16:00, mai multe rachete sol-aer S-300 spre Sloviansk. Rachetele de apărare antiaeriană recondiționate sunt cunoscute pentru imprecizia lor și au devenit arma preferată a Rusiei pentru atacurile cu rază scurtă de acțiune asupra orașelor ucrainene.

În actualizarea sa de duminică, guvernatorul regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, a scris că Rusia a lansat cel puțin șapte rachete spre Sloviansk. Loviturile au vizat zone rezidențiale.

Din februarie anul trecut, Rusia a folosit aproximativ 50% din rachetele sale antiaeriene cu rază lungă de acțiune, lansând cel puțin 8.000 de rachete asupra Ucrainei, a declarat pe 13 aprilie șeful adjunct al Statului Major General, Oleksii Hromov.

Luptătorii ucraineni ai Serviciului Frontierei de Stat au doborât o dronă Shakhed, de fabricație iraniană, care a trecut granița cu Ucraina, anunță Ukrainska Pravda.

„Alegeri eronate făcute de dronele inamice: polițiștii de frontieră din regiunea Harkov au doborât o (dronă) Shakhed. Drona inamică a trecut granița și a zburat adânc în teritoriul Ucraina. Cu toate acestea, zborul ei nu a durat mult timp”, a anunțat duminică Serviciul Frontierei de Stat, într-un mesaj publicat pe Telegram.

Polițiștii de frontieră au doborât drona folosind arme automate.

Serviciul Gărzii de Stat de Frontieră a precizat pentru Ukrainska Pravda că drona a fost doborâtă sâmbătă, 15 aprilie.

Timp de mai bine de un an, SUA și statele europene au permis Ucrainei să definească „succesul” în acest război și să stabilească inclusiv obiectivele Occidentului, dar această politică nu mai are acum sens, scriu doi experți americani în relații internaționale într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs. Occidentul, spun ei, trebuie, prin urmare, să adopte o strategie clară, care prevede atât sprijin ferm militar și economic pentru Ucraina, cât și eforturi diplomatice pentru un plan de pace.

Ce presupune prima parte a strategiei? Occidentul, spun experții, ar trebui să accelereze imediat fluxul de arme către Ucraina, crescând cantitatea și calitatea acestora, pentru a-i întări apărarea și pentru a-i consolida capacitatea de a desfășura contraofensive, blocând opțiunile militare ale Moscovei și sporind disponibilitatea acesteia de a lua în considerare un acord diplomatic.

A doua componentă a strategiei Occidentului ar trebui să fie prezentarea, în cursul acestui an, a unui plan de negociere pentru încetarea focului și a unui proces de pace ulterior, menit să pună capăt definitiv conflictului, chiar dacă este posibil ca această manevră să eșueze.

Mai multe detalii: „E timpul pentru planul B”. Doi experți în relații externe explică cum și când poate Occidentul să aducă Kievul și Moscova la masa negocierilor

Acţiunile comerciale unilaterale ale statelor UE sunt „inacceptabile”, a transmis duminică un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, după ce Polonia şi Ungaria au interzis importurile de cereale şi alte produse alimentare ucrainene, pentru care UE şi-a deschis piaţa fără a li se impune respectarea standardelor europene de calitate şi au provocat pierderi sectorului agricol al ţărilor central şi est-europene din cauza supraofertei şi prăbuşirii preţurilor, scrie Agerpres.

„Avem cunoştinţă de anunţurile Poloniei şi Ungariei privind interzicerea importurilor de cereale şi alte produse agricole. În acest context, este important să subliniem că politica comercială este o competenţă exclusivă a UE şi, prin urmare, acţiunile unilaterale sunt inacceptabile”, a indicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, citat de Reuters.

Ucraina a protestat sâmbătă după interdicţia anunţată de guvernul polonez, susţinând că aceasta încalcă acordurile bilaterale, şi a cerut negocieri pentru reglementarea situaţiei. Potrivit agenţiei ucrainene Ukrinform, miniştrii de resort polonez şi ucrainean vor avea luni o întâlnire în Polonia.

Citește și: Ungaria și Polonia interzic importurile de cereale și alimente din Ucraina. Reacția Kievului

Ziarul italian La Republica relatează că Italia a livrat Ucrainei zeci de obuziere autopropulsate M109 de 155 mm recondiționate, de fabricație americană, scrie The Kyiv Independent.

Potrivit articolului de duminică, aproximativ 20 dintre aceste obuziere, concepute pentru echipaje de patru persoane, se află deja pe linia frontului.

🇮🇹🇺🇦
Yesterday at a train station in Udine, around 20 or more Italian M109Ls which were previously revisioned would be spotted. These are definitely going to Ukraine, it seems like Italy is likely going to deliver all the M109Ls they had left in storage to Ukraine. pic.twitter.com/KO5pmRaChB

— A-129 Mangusta (@NichoConcu) April 15, 2023

Italia intenționează să transfere Ucrainei, în total 60, de obuziere M109 „în viitorul apropiat”, au declarat sursele anonime pentru ziar.

Obuzierele M109 și munițiile adiacente au fost donate Ucrainei de mai multe țări occidentale, inclusiv de SUA.

Contraofensiva de primăvară a Ucrainei ar fi fost întârziată din cauza mai multor factori, inclusiv de condițiile meteo, livrările lente de echipamente și muniția insuficientă, a relatat The Washington Post pe 12 aprilie.

Pentru ca o ofensivă pe scară largă să aibă șanse de succes, unitățile militare ucrainene au nevoie de mai mult echipament greu, vehicule blindate și instruire.

Forțele ruse au lansat o bombă aeriană asupra unui azil psihiatric din comunitatea Shostka din regiunea Sumî, în nordul Ucrainei, rănind o femeie de 70 de ani, a anunțat duminică Parchetul General, potrivit The Kyiv Independent.

Clădirea a fost grav avariată în urma atacului aerian, lăsându-i pe cei 167 de pacienți aflați în ea fără un acoperiș deasupra capului, a precizat Procuratura.

Regiunea Sumî, care a fost parțial ocupată în prima fază a invaziei ruse, a fost supusă unui bombardament constant, aproape zilnic, de la începutul războiului.

Biroul Procurorului General anunțase anterior că forțele ruse au lovit comunitatea Snihurivka din regiunea Mikolaiv în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu aproximativ 10 rachete sol-aer S-300, atacul soldându-se cu moartea a doi tineri născuți în 2005.

Bombardamentul a avariat de asemenea o instituție de învățământ și mai multe case.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a anunțat că a discutat cu China şi Emiratele Arabe Unite despre o mediere comună în războiul dintre Rusia şi Ucraina, şi a acuzat din nou SUA că prelungesc conflictul, scrie duminică AFP, potrivit Agerpres. Liderul brazilian consideră că și Europa este de vină pentru încurajarea confruntărilor armate.

Lula a făcut aceste afirmaţii în timpul unei conferinţe de presă la Abu Dhabi, după vizite oficiale în Emirate şi în China, exprimându-şi dorinţa ca aceste două ţări şi altele să adere la un „G20 politic”, pentru a încerca să pună capăt războiului declanşat de invazia rusă asupra Ucrainei, în februarie 2022.

Războiul a fost provocat de „decizii luate de ambele ambele ţări”, a afirmat preşedintele brazilian.

„Preşedintele (rus Vladimir) Putin nu ia nicio iniţiativă pentru a opri războiul. (Preşedintele Volodimir) Zelenski din Ucraina nu ia nicio iniţiativă pentru a opri războiul”, a declarat Lula.

„Europa şi SUA continuă să contribuie la continuarea războiului. În condiţiile în care ei trebuie să ia loc în jurul mesei şi să spună: «Ajunge»”, a mai afirmat liderul brazilian.

În China, Lula da Silva a acuzat Washingtonul că „încurajează războiul” din Ucraina.

Mai multe detalii: Preşedintele brazilian Lula vrea să medieze pacea în Ucraina alături de un aliat al Rusiei şi de Emiratele Arabe Unite. Noi acuzații la adresa SUA și UE

Oleksii Reznikov, ministrul ucrainean al Apărării, consideră că fostul cancelar german Angela Merkel a împiedicat aderarea Ucrainei și Georgiei la Alianța Nord-Atlantică în 2008, oferind astfel Rusiei posibilitatea de a ataca cele două țări. Oficialul guvernamental a făcut aceste declarații într-un interviu acordat ziarului spaniol La Razon, publicat duminică, potrivit European Pravda.

Răspunzând la întrebarea de ce Occidentul nu a oferit încă Ucrainei toate armele necesare, ministrul a spus că Occidentul „a trăit mult timp după doctrina de a nu provoca Rusia”, lucru care s-a observat mai ales în timpul summitului NATO din 2008 de la București.

„Atunci a existat o posibilitate foarte reală ca Ucraina și Georgia să devină noi membri ai Alianței. Americanii au fost favorabili, la fel ca majoritatea europenilor. Doar cancelarul german Angela Merkel s-a opus și i-a convins pe ceilalți”, a reamintit el.

Reznikov a adăugat că după aceea au urmat invazia și ocuparea unei părți a Georgiei, ocuparea Crimeei și a unor părți din regiunile Donețk și Luhansk, precum și exploziile la unele depozite din Cehia și Bulgaria, dar și otrăvirea lui Serghei Skripal și fiicei sale, Iulia, în Salisbury, „și din nou aceeași doctrină: nu provocați Rusia”.

„A doua greșeală (a Occidentului, n.r.) a fost că au crezut că, dacă va avea loc o confruntare militară, atunci o mică armată sovietică se va opune uneia mult mai mari și va fi învinsă. Ei bine, noi nu suntem o țară sovietică cu o armată sovietică”, a spus el.

În același timp, Reznikov a declarat că acum este „mulțumit” de nivelul de asistență oferit de Germania.

„A fost nevoie de multă muncă pentru a-i convinge să fie mai îndrăzneți, dar am reușit. Le înțeleg motivele. După procesele de la Nürnberg, au devenit o țară pacifistă, s-au schimbat. Acest lucru se poate întâmpla și în cazul Rusiei, dacă are loc Nuremberg-2 și criminalii de război sunt condamnați”, a mai declarat ministrul ucrainean al apărării.

Aproximativ doi sau trei ani vor fi necesari pentru repararea completă a pagubelor provocate clădirilor și infrastructurii din Harkov în timpul războiului, a declarat duminică primarul Ihor Terekhov la televiziunea națională, potrivit The Kyiv Independent.

Terekhov a explicat că acest termen depinde nu numai de eforturile celor implicați în eforturile de reconstrucție, ci și de fondurile disponibile de la buget.

„Mizăm pe doi sau trei ani pentru reconstrucția completă a orașului”, a spus Terekhov.

Potrivit primarului, 200 de clădiri înalte din Harkov au fost reconstruite în 2022 și există planuri de restaurare a încă 50 de clădiri.

Din cauza bombardamentelor intense din martie și aprilie 2022, mulți dintre locuitorii din Harkov s-au refugiat temporar în rețeaua de metrou a orașului. Mai mult de jumătate din clădirile din Saltivka, un cartier rezidențial, cândva foarte populat, situat la nord-est de centrul orașului Harkov, au fost avariate sau distruse.

Forțele ruse au bombardat o biserică din Nikopol, oraș situat în regiunea Dnipropetrovsk, rănind doi civili, în timp ce Ucraina sărbătorește duminică Paștele ortodox, a anunțat guvernatorul regiunii, Serhii Lysak, într-un mesaj publicat pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent.

Un bărbat în vârstă de 57 de ani a primit îngrijiri medicale la fața locului, în timp ce o femeie de 38 de ani a fost spitalizată.

Guvernatorul a precizat că bombardamentele rusești au avariat nu doar biserica, ci și cinci case, mai multe mașini și linii electrice.

Majoritatea ucrainenilor sunt creștini ortodocși. Bisericile ortodoxe folosesc calendarul iulian pentru a calcula Paștele, care este de obicei sărbătorit la o săptămână după Paștele catolic.

Atacurile rusești au vizat Nikopolul încă de la începutul invaziei. Orașul se află peste râul Nipru vis-à-vis de orașul Enerhodar, ocupat de ruși, construit în jurul celui mai mare sit nuclear din Europa. Trupele ruse au folosit centrala nucleară de acolo – centrala Zaporojie – ca bază pentru a lansa atacuri împotriva Ucrainei.

Biroul de Investigaţii Criminale al Germaniei (BKA) a primit indicii cu privire la 337 de posibile crime de război comise în Ucraina până la mijlocul lui aprilie, relatează agenția germană de știri DPA, potrivit Agerpres.

Ministerul de Interne al Germaniei a răspuns astfel la o chestionare parlamentară pe subiect, iar DPA a văzut răspunsul duminică.

Această informaţie a fost obţinută de la refugiaţii de război ucraineni din Germania sau de la populaţia germană din Ucraina, a precizat ministerul.

BKA, echivalentul german al Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din SUA, i-a sprijinit cu experţi criminalişti pe anchetatorii pentru crime de război din Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelensk a transmis un mesaj ucrainenilor de Paștele Ortodox, spunând că războiul total al Rusiei „nu ne poate șterge pe noi, valorile, tradițiile și sărbătorile noastre”.

„Astăzi sărbătorim Învierii Domnului. Simbolul ei principal este victoria bunătății, adevărului și vieții. Primim Paștele cu credință de nezdruncinat în ireversibilitatea acestor victorii. În această zi, în urmă cu un an, cu toții ne-am rugat ca Ucraina să reziste astăzi, că Ucraina va câștiga”, a spus Zelenski.

Zelensky a subliniat în continuare unitatea Ucrainei ca „o familie, un singur Maidan”. Deși a recunoscut că urmează vremuri dificile, Zelenski și-a exprimat încrederea că ucrainenii le vor face față împreună.

„Cerul vede credința și fermitatea noastră. Lumea vede curajul și fermitatea noastră. Inamicul vede puterea și determinarea noastră”, a afirmat Zelenski.

„Ucraina va vedea lumina victoriei. Credința în ea ne unește pe toți – întotdeauna, dar mai ales astăzi. De Paște, care a fost întotdeauna o sărbătoare în familie pentru ucraineni, o zi de căldură, speranță și mare unitate”, a încheiat el.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski le-a promis ucrainenilor, în mesajul său de Paște, victoria binelui şi a dreptăţii: „Războiul nu ne poate distruge”

În școlile și grădinițele din Enerhodar, oraș ocupat de forțele ruse, soldații au început „evacuarea” copiilor în Crimeea, relatează Ukrainska Pravda.

Școlile și grădinițele locale răspândesc informații despre „evacuarea” forțată, care a început și va dura până pe 20 aprilie.

În octombrie, presa ucraineană a relatat că rușii nu i-au returnat pe copiii care au fost duși din Enerhodar în „tabere de vară” din Rusia și din Crimeea, lăsându-i acolo pentru o „perioadă nedeterminată”.

Ministrul Apărării, Oleksi Reznikov, a spus că în timpul călătoriei la Minsk pentru discuții cu rușii, la începutul războiului, delegația ucraineană nu era sigură că se va întoarce acasă.

Reznikov a spus că a fost cea mai proastă zi și cea mai dificilă decizie de a face parte din delegația ucraineană care a plecat în Belarus în primele zile de război.

El a menționat că scopul negocierilor a fost acela de a crea coridoare umanitare, datorită cărora s-au putut salva zeci de mii de vieți.

„A fost foarte greu să-i spun da președintelui când m-a întrebat, pentru că am simțit o ură profundă (nr. față de ruși). Și ca negociator, știu că aceasta este o emoție care nu aduce beneficii. Era groaznic să dai mâna cu inamicul”, a spus el.

În primele săptămâni ale invaziei, au avut loc patru întâlniri între echipele de negociatori, trei în Belarus și una în Turcia.

Analiștii americani au explicat că așptetata contraofensiva ucraineană, care se pregătește, ar putea fi foarte dificilă, având în vedere pregătirea Rusiei și lipsa de superioritate aeriană.

Pe de o parte, vor fi aproximativ 35.000 de soldați ucraineni întăriți de tancurile de luptă occidentale. Ei se vor confrunta cu peste 140.000 de soldați ruși pe o linie de front de 950 de kilometri. Separarea acestor două armate este presată cu mine explozibile.

În primul rând, operațiunile inovatoare sunt extrem de dificile, deoarece necesită munca simultană a tuturor unităților militare – de la artilerie și tancuri până la colectarea de informații și ingineri.

Lipsa de superioritate aeriană a ucrainenilor se adaugă la dificultăți. Tancurile occidentale s-au întâlnit ultima dată cu T-72 sovietice în Irak în 2003, dar acolo coaliția condusă de SUA a avut o superioritate aeriană covârșitoare.

Analiștii notează că locația exactă a atacului rămâne un secret bine păzit, dar una dintre zonele importante din punct de vedere strategic pentru Rusia este Melitopol, situat lângă Marea Azov.

Un nou cadavru a fost recuperat de sub dărâmăturile unei clădiri de locuințe care a fost lovită de rachele lansate vineri de armata rusă asupra orașului Sloviansk din regiunea Donețk.

„Lucrările sunt în desfășurare. Potrivit Poliției Naționale, ar putea mai fi încă 3 persoane sub dărâmături”, a transmis serviciul pentru stituații de urgență.

Potrivit celui mai recent bilanț prezentat duminică, 12 persoane au fost ucise și 22 au fost rănite în urma bombardamentelor rusești de la Sloviansk, care au avut loc pe 14 aprilie.

Aproximativ 130 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați și s-au întors acasă într-un „mare schimb de Paște”, a declarat un înalt oficial prezidențial ucrainean duminică, în ziua Paștelui Ortodox.

„Aducem înapoi 130 dintre oamenii noștri. Acesta (schimbul) a avut loc în mai multe etape în ultimele zile”, a transmis șeful cancelariei prezidențiale, Andri Iermak, pe Telegram.

Yermak a spus că printre cei care s-au întors acasă se numără militari, polițiști de frontieră, membri ai gărzii naționale, marinari și angajați ai poliției de stat de frontieră.

Nu este clar, pentru moment, câți prizonieri ruși au fost eliberați în cadrul schimbului, dar de regulă numărul este similar.

Forțele ucrainene și ruse au organizat schimburi regulate de prizonieri în timpul invaziei Moscovei, aflată acum la cea de-a 14-a lună.

Mai multe detalii: „Un mare schimb de prizonieri, de Paște”. Kievul a salutat întoarcerea a 130 de soldați din captivitatea rusă. Moscova nu a anunțat nimic

Forțele ruse au bombardat comunitatea Snihurivka în cursul nopții, de 16 aprilie, ucigând doi adolescenți născuți în 2005, a declarat guvernatorul regiunii Mikolaiv, Vitali Kim.

Potrivit datelor preliminare, Rusia a folosit pentru atac rachete sol-aer S-300. Atacul a avariat o instituție de învățământ, o întreprindere privată și clădiri rezidențiale.

Un comandant rus care a fost demis din cauza războiul din Ucraina a revenit, foarte probabil, la un rol major acolo, într-o mișcare care sugerează tensiuni interne intense cu privire la abordarea militară a Rusiei față de război, spune Ministerul Apărării din Marea Britanie în actualizarea zilnică a situației de pe front.

Generalul col Mihail Teplinski, comandantul trupelor aeriene ruse (VDV), a fost probabil unul dintre puținii generali ruși de rang înalt „respectați pe scară largă” de către soldați, spun informațiile britanice.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 16 April 2023.

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/MaOrJhMOIZ

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/NXRGbGmQA5

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 16, 2023

Cariera sa recentă sugerează tensiuni intense între facțiunile din cadrul statului major rus cu privire la abordarea militară a Rusiei în Ucraina.

Este puțin probabil ca mandatul lui Teplinski să se limiteze la unitățile VDV, dar este foarte probabil să promoveze rolul tradițional al corpului de forță de elită.

În ultimele zile, VDV a reluat o misiune cheie în bătălia pentru Bakhmut și probabil a întreprins o nouă integrare cu lansatoare de rachete termobarice TOS-1A în sectorul Kremina.

Un atac aerian rusesc a rănit un civil în regiunea Sumî la sfârșitul zilei de 15 aprilie. Armata rusă a mai lovit și o întreprindere din regiunea Cernihiv, provocând un incendiu.

În jurul orei 22:40, pe 15 aprilie, armata rusă ar fi lansat o bombă ghidată în districtul Shostka din regiunea Sumî, a raportat Comandamentul Operațional de Nord al Ucrainei.

Potrivit informațiilor preliminare, un civil a fost rănit în urma atacului. Serviciul de Stat de Urgență și forțele de ordine intervin la fața locului, a transmis comandamentul.

În ajunul Paștelui Ortodox, în jurul orei 23:30, pe 15 aprilie, forțele ruse au lansat și un atac aerian asupra unei întreprinderi din orașul Semenivka din regiunea Cernihiv, provocând un incendiu.

Potrivit primelor informații, nu există victime.

Forțele ruse au lovit regiunea Zaporojie în cursul nopții de 16 aprilie, de Paștele Ortodox, a declarat guvernatorul regiunii Iuri Malashko.

O biserică locală din așezarea Komishuvakha din regiunea Zaporojie a fost avariată în urma atacului. Clădirile din apropiere au fost, de asemenea, avariate, a adăugat guvernatorul.

Rusia a lovit și o zonă împădurită din Zaporojie. Informațiile despre victime și daune nu sunt încă disponibile, iar serviciile de urgență acționează la sol.

În ajunul Paștelui Ortodox, Rusia a atacat și regiunile Sumi și Cernihiv.

Un atac aerian rusesc a rănit un civil în regiunea Sumî la sfârșitul zilei de 15 aprilie. Armata rusă a lovit și o întreprindere din regiunea Cernihiv, provocând un incendiu.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat 11 lovituri asupra zonelor unde sunt concentrate trupele și echipamentele rusești și trei lovituri asupra pozițiilor sistemelor de rachete antiaeriene ale Rusiei în ultima zi, a informat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea zilnică a situației de pe front.

Forțele de rachete și artilerie ale țării au lovit trei zone de concentrare a personalului și echipamentelor, o zonă de concentrare a artileriei, o stație radar, două sisteme de război electronic, un sistem de rachete antiaeriene și un depozit de muniții.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat șase rachete, 28 de atacuri aeriene și 38 de atacuri MLRS împotriva Ucrainei.

Forțele ruse își concentrează eforturile pe desfășurarea ofensivelor împotriva Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk, potrivit armatei ucrainene.

Trupele ucrainene au respins peste 60 de atacuri rusești în aceste direcții în ultima zi și au doborât un avion tip Su-25.

Orașul Bahmut din estul Ucrainei este scena unor „lupte sângeroase fără precedent în ultimele decenii”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, potrivit Sky News.

Aceste schimburi de focuri au loc în „mijlocul zonei urbane”, a precizat Serhiy Cherevatyi, purtător de cuvânt al comandamentului militar din estul Ucrainei.

Dar el a spus că forțele Kievului continuă să reziste.

„Soldații noștri fac totul, în lupte sângeroase și aprige, pentru a măcina capacitatea de luptă (a inamicului) și a-i frânge moralul”, a declarat el pentru postul de televiziune 1+1.

„În fiecare zi, în fiecare colț al acestui oraș, ei reușesc să facă acest lucru cu succes”. a adăugat reprezentantul armatei ucrainene

Bahmut a devenit, de luni bune de zile, principala țintă a Moscovei în estul Ucrainei.

Anterior în cursul zilei de sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a afirmat că luptătorii din grupul de mercenari Wagner au capturat alte două zone ale orașului.

Organizația paramilitară Wagner este, încă din vara anului trecut, vârful de lance al încercării Rusiei de a cuceri Bahmutul.

Bătălia pentru Bahmut a devenit cea mai lungă și mai sângeroasă bătălie de la începutul războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a făcut nicio mențiune despre Bahmut în discursul său video de sâmbătă seară și a reiterat dorința Kievului de a adera la NATO cât mai curând posibil.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în discursul său de sâmbătă seară, că în atacul recent al ruşilor la Sloviansk au murit 11 persoane, între care şi un băiețel născut în 2021. „Niciunul dintre cei care se sunt vinovaţi de această agresiune nu poate fi iertat şi uitat”, a precizat liderul de la Kiev, potrivit news.ro.

Zelenski a subliniat că Rusia trebuie să se retragă de pe teritoriul Ucrainei şi că niciuna dintre încălcările dreptului internaţional de către Rusia nu poate fi ignorată.

El a anunţat noi sancţiuni pentru cei care susţin agresiunea Rusiei şi a detaliat ce a vorbit sâmbătă, într-o lungă discuție, cu preşedintele francez Emmanuel Macron.

În ceea ce priveşte atacul de la Sloviansk, Zelenski a spus că sub dărâmături mai sunt cadavre. „O operaţiune de salvare este încă în desfăşurare în Sloviansk, Donbas, în urma atacului cu rachete ruseşti de ieri. Se relatează că sub dărâmăturile clădirilor se mai află cadavre, din păcate… Doar această lovitură teroristă a avariat şi distrus peste 50 de clădiri rezidenţiale, dintre care mai mult de 30 sunt blocuri. Peste 20 de persoane au fost rănite, iar până în acest moment, 11 au murit. Printre ei se numără un copil foarte mic – un băiat născut în 2021. Condoleanţe rudelor, tuturor celor care i-au pierdut pe cei dragi… Niciunul dintre cei care se sunt vinovaţi de această agresiune nu poate fi iertat şi uitat”, a spus liderul de la Kiev.

Mai multe detalii: Volodimir Zelenski, după atacul de la Sloviansk: Niciunul dintre cei care se sunt vinovaţi de această agresiune nu poate fi iertat și uitat

Rusia a pierdut peste 10.000 de vehicule militare de la începutul invaziei sale în Ucraina, a anunțat sâmbătă Ministerul britanic al Apărării, într-un mesaj publicat pe Twitter, potrivit Sky News.

Ministerul de la Londra citează trackerul Oryx, care spune că a „documentat pierderile de echipamente rusești”.

Russia has lost 10,000+ military vehicles since its illegal invasion of Ukraine began, according to tracker Oryx. It has also fired most of its modern cruise missiles- for little strategic gain.

Russia is now scrambling to mobilise its defence industry

🇺🇦 #StandWithUkraine🇺🇦 pic.twitter.com/f95chqstFP

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 15, 2023

De asemenea, ministerul britanic afirmă că Rusia „a lansat majoritatea rachetelor sale de croazieră moderne” obținând însă doar „un câștig strategic redus”.

Moscova „se străduiește acum să își mobilizeze industria de apărare”, a adăugat ministerul britanic, în evaluarea sa.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că Ucraina are nevoie de garanții de securitate specifice chiar și înainte de a deveni membră a NATO, scrie The Kyiv Independent.

În mesajul său video de seară, adresat națiunii, Zelenski a spus că poziția statelor membre privind garanțiile de securitate ar trebui să fie suficient de ambițioasă pentru a asigura securitatea în Europa.

Membrii NATO se vor reuni în Lituania la Vilnius, în perioada 11-12 iulie, pentru a discuta despre sprijinul politic și practic pentru Ucraina, despre angajamentele de a crește cheltuielile militare și de a consolida politicile de descurajare pe flancul estic al alianței.

Presa internațională relatează că Lituania caută un angajament din partea aliaților de a continua să sprijine militar Ucraina și de a consolida cooperarea politică, pentru a se asigura că NATO este deschisă la aderarea Ucrainei.

Zelenski a adăugat că forțele ruse trebuie să dispară complet de pe teritoriul ucrainean, iar încălcările dreptului internațional de către Moscova nu trebuie ignorate.

Autoritățile își propun să consolideze măsurile de securitate în întreaga țară, în timp ce ucrainenii se pregătesc să sărbătorească un nou Paște ortodox sub legea marțială, pe măsură ce luptă împotriva războiului declanșat de Rusia, relatează CNN.

Locuitorii sunt descurajați să participe la slujbele din biserici organizate târziu în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar multe cimitire vor rămâne închise din cauza pericolului reprezentat de minele neexplodate și de bombardamentele rusești.

Creștinii ortodocși răsăriteni sărbătoresc Duminica Floriilor și Paștele la o săptămână după ce mulți creștini din SUA și din alte țări occidentale – catolicii – celebrează această sărbătoare.

Oficialii ucraineni au avertizat în trecut că atacurile rușilor se pot intensifica în jurul unor date, sărbători sau evenimente specifice. Oleksiy Biloshytskyi, un oficial din cadrul forțelor de ordine naționale, a declarat că poliția va folosi centre speciale de monitorizare pentru a fi atentă la orice semn de atac.

„Trebuie să ne amintim că inamicul este perfid și poate întreprinde orice acțiune chiar și în această noapte (de Paște)”, a declarat el.

În capitala Kiev, locuitorii vor putea participa la slujbele religioase care vor avea loc seara târziu, în ciuda interdicției de a ieși din case în timpul nopții, dar trebuie să ajungă la biserică înainte de ora la care intră în vigoare interdicția, a declarat joi șeful administrației militare a orașului Kiev, Serhii Popko, într-o postare pe Telegram.

Popko a spus că cei care merg la biserică și clericii ar trebui să caute adăpostul cel mai apropiat de lăcașul lor de cult și să fie pregătiți să fugă și să se adăpostească în el dacă sună alarma de raid aerian.

Interdicția în Kiev de a ieși din case durează de la miezul nopții până la ora locală 5 dimineața, așa cum este cazul pentru cea mai mare parte a țării.

În regiunea mai largă a Kievului, locuitorii vor putea participa la slujbele din biserici doar atunci când nu este în vigoare starea de asediu (și implicit interdicția de ieșire pe timp de noapte) și doar un număr limitat de persoane vor putea intra în incinta bisericilor și cimitirelor din motive de securitate, a transmis luni administrația militară a regiunii Kiev.

Multe biserici vor transmite slujbele online, a adăugat administrația militară.

În orașul nord-estic Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, oficialii vor închide o serie de cimitire.

Autoritățile au avertizat că unul dintre cimitire, complexul memorial Slobozhanskyi, nu a fost complet curățat de mine explozive.

Alte cimitire din oraș vor fi închise de Paște „pentru a evita provocările inamicului și pentru a proteja cetățenii de atacuri imprevizibile cu rachete”, a anunțat consiliul municipal.

În orașul Herson, situat în sudul țării, locuitorii nu vor putea vizita cimitirele și nici nu vor putea participa la slujbele religioase în timpul orelor prevăzute de interdicția de ieșire din case, a anunțat marți consiliul municipal. Acesta a precizat că interdicția privind cimitirele este cauzată de pericolul reprezentat de mine.

„Inamicul lansează zilnic atacuri ostile asupra populației civile din comunitatea Herson. Din păcate, nu poate fi exclusă posibilitatea unor bombardamente în timpul sărbătorilor”, a avertizat consiliul municipal.

Urmărește-ne pe Google News