LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 830 | Rusia revendică cucerirea unui sat din Donețk. Zelenski cere SUA să ridice restricțiile în folosirea rachetelor ATACMS

Un număr total de 133.000 de cazuri de crime de război ruse în Ucraina sunt investigate în prezent, a declarat consilierul german al procurorului general ucrainean într-un interviu pentru presa germană, relatează duminică dpa.

Numărul reprezintă o „creştere uriaşă”, a declarat Klaus Hoffmann pentru Neue Osnabrücke Zeitung, care a publicat duminică afirmaţiile sale. „Multe dintre ele sunt complet documentate”, a adăugat el.

Numărul este mai mult decât dublu decât cel de 56.000 de cazuri de la sfârşitul lui 2022.

Hoffmann a menţionat atacurile aeriene ale Rusiei asupra unor ţinte civile şi adopţiile forţate de copii ucraineni printre aceste crime de război.

Deşi a spus că nu vrea să se antepronunţe înaintea verdictului legal, el şi-a exprimat părerea personală că acţiunile ruse „pot fi descrise doar ca terorism împotriva populaţiei civile”.

Igor Neciporenko, șeful adjunct al districtului Korocianski din regiunea Belgorod, a murit într-o explozie, anunță guvernatorul rus, a transmis agenția RBC. Armata ucraineană a tras zeci de rachete și drone în regiunea de graniță Belgorod începând de vineri seară, după ce au primit permisiunea de a folosi armele SUA, a semnalat Bild.

Adjunctul administraţiei raionului Korocianski, care este și secretar al Consiliului Regional de Securitate, a decedat, sâmbătă, în urma unei explozii a unui obuz, a anunțat guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov. De asemenea, „șeful districtului, Nikolai Nesterov, Andrey Vedenin, șeful așezării rurale Melihovski, și Igor Șevliakov, șeful așezării rurale Șliahovski, au fost răniți ușor”, a precizat Gladkov, pe canalul său de Telegram.

Mai multe detalii: Belgorod, „bombardat de ucraineni cu arme americane”, secretarul Consiliului Regional de Securitate a fost ucis, anunță presa rusă

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică, 2 iunie, că SUA ar trebui să permită Ucrainei să lovească în interiorul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune a Sistemului de rachete tactice ale armatei (ATACMS) pentru a proteja vieți.

Declarația lui Zelenski a venit la scurt timp după ce Casa Albă a confirmat că a ridicat interdicția utilizării unor arme americane de către Ucraina împotriva teritoriului rus din apropierea regiunilor Harkov și Sumî.

Washingtonul încă interzice Ucrainei să folosească ATACMS și alte arme cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA pentru lovituri mai adânci în interiorul Rusiei, au declarat oficialii americani.

Vorbind la conferința de securitate Shangri-La Dialogue din Singapore, Zelenski i-a mulțumit președintelui american Joe Biden pentru permisiunea acordată, dar a insistat că restricțiile – inclusiv interzicerea utilizării ATACMS – ar trebui ridicate.

„Este suficient? Nu. De ce? Pentru că v-am dat exemplul aerodromurilor din care Rusia trage permanent, în calm, știind că Ucraina nu va trage înapoi pentru că nu are sisteme corespunzătoare și nu are permisiuni”, a spus Zelenski, citat de The Telegraph.

Zelenski a spus că Kievul așteaptă aprobarea pentru a lovi aerodromurile militare rusești, locurile de desfășurare a atacurilor împotriva infrastructurii civile din Ucraina. El a adăugat că Rusia are aproximativ 300 de sisteme de arme – încărcate cu zeci de mii de rachete – desfășurate pe partea sa a graniței pentru a ataca Ucraina.

„Deci au aceste arme acolo și nu le scot pentru că știu că Ucraina nu îi poate ținti cu armament occidental chiar dacă trag împotriva noastră”, a spus Zelenski.

Forțele ruse au atacat duminică cu o bombă ghidată un sat din districtul Izium din regiunea Harkov, a anunțat Oleh Syniehubov, șeful administrației militare regionale, potrivit Ukrinform.

„În jurul orei 10:00 în această dimineață, invadatorii au atacat satul Andriivka din comunitatea Borove, districtul Izium. Rușii au folosit o bombă ghidată KAB. O casă a fost avariată și a izbucnit un incendiu. Un bărbat, 76 de ani, iar o femeie, de 85 de ani, au fost răniți”, a anunțat șeful administrației militare.

Volodimir Zelenski a declarat duminică, la forumul de securitate din Singapore, că Rusia depune eforturi pentru a submina summitul de pace programat în Elveția, iar China o ajută în acest sens.

Potrivit președintelui ucrainean, Rusia intimidează alte țări pentru participa la summit, amenințându-le cu blocarea livrărilor de produse agroalimentare sau chimice sau cu creșterea prețurilor la energie.

În același timp, Rusia încearcă să convingă alte state să sumbineze summitul, iar China i-ar fi dat curs acestei cereri, afirmă șeful statului ucrainean.

„Folosind influența chineză în regiune, folosind diplomați chinezi, Rusia face totul pentru a perturba summitul pentru pace”, a declarat el, potrivit Zerkalo Nedeli.

Rusia a revendicat duminică cucerirea unei mici localităţi, Umanske, din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, unde armata sa se află în ofensivă, transmite France-Presse, potrivit Agerpres.

„Unităţile grupului de trupe Centru au reuşit să elibereze satul Umanskoie (Umanske, în ucraineană – n.r.)”, a anunțat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

De regulă, Rusia susține că eliberează localitățile pe care de fapt le ocupă.

Umanske, care avea 180 de locuitori înainte de începutul războiului, este situat la circa 25 de kilometri nord-vest de oraşul Doneţk.

Nouă persoane au fost rănite în atacuri efectuate de ucraineni în Belgorod şi Kursk, care se învecinează cu Ucraina, au susținut duminică guvernatorii celor două regiuni.

„În urma bombardamentului asupra oraşului Șebekino, şase civili au fost răniţi”, a declarat Viaceslav Gladkov, şeful regiunii Belgorod, într-un comunicat publicat pe Telegram, adăugând că aceste persoane au fost „transportate la spital”.

Șebekino este un oraş de 40.000 de locuitori situat în apropierea frontierei cu Ucraina, la mai puţin de 100 de kilometri de Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, a cărui regiune omonimă este ţinta unei ofensive a forţelor ruseşti începând din 10 mai.

Regiunea Belgorod, în care se află Șebekino, este o ţintă obişnuită a atacurilor ucrainene, Kievul subliniind că vizează obiective militare folosite de armata rusă pentru a lovi cu rachete şi drone oraşele şi reţelele energetice ucrainene.

Duminică, Viaceslav Gladkov a anunţat, de asemenea, moartea unui oficial local „în urma detonării de muniţii”, care a rănit şi alţi trei responsabili.

Cu toate acestea, el nu a oferit alte detalii despre circumstanţele exacte ale incidentului, transmite news.ro.

Volodimir Zelenski a anunțat la forumul de securitate din Singapore că a invitat atât Israelul, cât și Palestina la summitul pentru pace programat în această lună în Elveția.

„Nu avem standarde duble. Indiferent dacă îi place sau nu cuiva, am invitat atât Palestina, cât și Israelul la summitul pentru Pace. Am invitat toate țările la summitul nostru. Suntem gata să auzim fiecare părere, suntem gata să vorbim cu ei. Nu au fost invitați doar reprezentanții Rusiei, și nu doar pentru că sunt agresori”, a declarat președintele ucrainean, potrivit Ukrainska Pravda.

Zelenski a explicat totodată poziția Ucrainei privind conflictul israeliano-palestinian. „Ucraina a spus că dacă teroriștii Hamas atacă civili, Israelul are dreptul să se apere… Și după aceea, când Israelul a intrat în Gaza și s-a ajuns la o criză umanitară, Ucraina a spus: «În primul rând, este gata să ajute Gaza din punct de vedere umanitar; în al doilea rând, trebuie să se respecte dreptul internațional; în al treilea rând, Ucraina recunoaște două state, Israel și Palestina»”, a subliniat șeful statului ucrainean, citat de Zerkalo Nedeli.

Atacul s-a petrecut la Aalen, un oraș din landul Baden-Württemberg, în sudul Germaniei, relatează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Nu mă aflam acolo nici măcar de cinci minute şi, dintr-odată, a venit furios dintr-o parte, a ţipat la mine şi mi-a spus că sunt pus pe război. Apoi m-a împins şi, în timp ce se îndepărta, a tras de cortul sub care ne aflam”, a explicat Roderich Kisewetter pentru site-ul regional de știri scwabische.de.

Când a încercat să-l înregistreze cu telefonul mobil pe atacator, acesta s-a întors în fugă spre el, l-a lovit şi l-a împins din nou într-un ghiveci de flori. Deputatul german a fost rănit ușor în urma acestui act de agresiune și nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Mai multe detalii: Un deputat german care susține Ucraina a fost atacat la un eveniment de campanie. Agresorul l-a acuzat că e „pus pe război”

Potrivit sursei citate, numărul soldaților ruși uciși sau răniți de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina se ridică la 509.860.

În plus, Rusia a pierdut în ultimele 24 de ore 25 de tancuri, 33 de vehicule de luptă, 49 de sisteme de artilerie și 38 de rachete de croazieră.

Volodimir Zelenski a declarat că a discutat duminică, în Singapore, cu secretarul american al apărării, Lloyd Austin, despre nevoile de apărare ale ale Ucrainei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

În marja Dialogului Shangri-La desfăşurat în Singapore, Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Rustem Umerov au avut o discuţie de peste o oră cu Lloyd Austin. Discuţia a fost „foarte bună”, a spus Zelenski, citat de France-Presse.

„Am discutat despre ceea ce este cheia: nevoile de apărare ale ţării noastre, întărirea sistemului de apărare antiaeriană ucrainean, coaliţia F-16 şi pregătirea unui acord bilateral de securitate”, a precizat el pe platforma socială Telegram.

Austin l-a pus la curent pe Zelenski cu privire la asistenţa militară pentru Kiev şi a „reafirmat angajamentul SUA de a menţine sprijinul puternic”, a declarat un oficial al Pentagonului, vorbind sub rezerva anonimatului.

„Cei doi lideri s-au angajat să întărească şi mai mult parteneriatul strategic de apărare dintre SUA şi Ucraina”, a adăugat el.

Adresându-se forumului de securitate din Singapore, Zelenski a spus că 106 state şi organizaţii au promis că vor participa la summitul pentru pace programat în Elveţia, dar că este dezamăgitor faptul că unii lideri nu şi-au oferit încă sprijinul.

Șeful statului ucrainean a mulţumit unor ţări, precum SUA, Germania şi Olanda, pentru asistenţa militară, în special pentru sistemele de apărare antiaeriană.

Volodimir Zelenski va participa la summitul G7, programat să aibă loc la Fasano, regiunea Apulia, în perioada 13-15 iunie, a anunțat sâmbătă seara un purtător de cuvânt al premierului italian Giorgia Meloni.

Rămâne neclar dacă președinteke ucrainean va participa personal la întâlnirea din regiunea sudică Apulia sau se va alătura prin legătură video.

G7 este un forum informal al liderilor principalelor naţiuni democratice industrializate: Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie, Japonia, Canada şi SUA. Italia deţine preşedinţia grupului de la începutul anului.

În ultimele luni, Zelenski a participat în mod repetat la discuţii la nivel înalt în persoană pentru a-şi consolida sprijinul pentru ţara sa, care este atacată de Rusia de mai bine de doi ani, transmite agenția de presă DPA, citată de Agerpres.

Volodimir Zelenski s-a întâlnit, sâmbătă seara şi duminică dimineaţa, cu şefi de stat şi parlamentari în Singapore în cadrul unei vizite surpriză la Dialogul Shangri-La, o conferinţă internaţională de securitate, relatează Reuters, potrivit news.ro.

Șeful statului ucrainean a anunţat pe contul său de X că s-a întâlnit cu preşedintele indonezian ales Prabowo Subianto, cu o delegaţie de congresmeni americani şi cu preşedintele Timorului de Est, Jose Ramos-Horta.

„Este extrem de important pentru noi să începem procesul de stabilire a unei păci juste. Rusia nu doreşte încheierea războiului. De aceea, trebuie să lucrăm cu restul lumii pentru a ne apropia de pace”, a scris Zelenski.

Our meeting with Timor-Lestes President José Ramos-Horta was the first one in the history of our bilateral relations.

I appreciate his support for Ukraines sovereignty and territorial integrity, as well as important UN resolutions condemning Russian aggression.

Southeast… pic.twitter.com/7SUUWIHeV9

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 1, 2024

Președintele ucrainean a anunțat că Jose Ramos-Horta a acceptat să participe la summitul privind pacea în Ucraina, programat pentru 15 şi 16 iunie în Elveţia.

Rusia nu a mai participat la dialogul Shangri-La de la invadarea Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Volodimir Zelenski şi ministrul ucrainean al Apărării Rustem Umerov urmează să se întâlnească cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat un oficial american citat sub protecţia anonimatului.

Aceştia ar urma să discute despre situaţia de pe linia frontului din Ucraina, iar Lloyd Austin ar urma să „sublinieze angajamentul SUA de a se asigura că Ucraina are ceea ce are nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii ruseşti”, a declarat oficialul american.

Volodimir Zelenski va ţine un discurs şi la reuniunea finală a summitului, intitulată „Regândirea soluţiilor pentru pacea globală şi stabilitatea regională”, care va avea loc duminică.

Dialogul Shangri-La, organizat de 21 de ani încoace sub egida Institutului Internaţional pentru Studii Strategice, se încheie duminică.

Ucrainenii salută decizia SUA de a le permite să folosească anumite arme occidentale împotriva unor ţinte inamice pe teritoriul Rusiei, dar speră că vor fi ridicate mai multe restricţii în acest sens pentru a evita un număr şi mai mare de victime şi de oportunităţi pierdute în încercarea de a opri agresiunea Moscovei, comentează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

„Acesta este un pas binevenit care ne va permite acum să protejăm mai bine Ucraina şi pe ucraineni de teroarea rusă şi de încercările de extindere a războiului”, a scris vineri seara preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe reţeaua de socializare X, mulţumindu-i omologul său american Joe Biden pentru „sprijinul său vital”.

Ucraina poate utiliza acum împotriva teritoriului rus unele arme furnizate de Statele Unite aproape de frontiera ucraineano-rusă pentru a proteja regiunea Harkov (nord-est), unde Moscova a deschis în urmă cu câteva săptămâni un nou front.

„Trebuie să continuăm să facem tocmai aceşti paşi decisivi şi eficienţi pentru a garanta avantajul strategic al lumii democratice în această confruntare, în care nu doar viitorul Ucrainei se stabileşte”, a insistat Zelenski.

Mulţi analişti consideră că unul dintre aceşti paşi suplimentari ar fi acela de a permite Ucrainei să folosească rachete ATACMS cu rază lungă de acţiune împotriva Rusiei, ceea ce ar reduce semnificativ riscul prezentat de bombele aeriene ghidate ruse şi ar afecta logistica militară rusă, notează EFE.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a cerut, într-un interviu BBC, țărilor occidentale să sporească sprijinul militar pentru Ucraina, în condițiile în care, în cazul victoriei Rusiei, „țara ei va deveni următoarea țintă a agresiunii”.

Kallas a subliniat că guvernul Estoniei alocă mai mult de 1% din PIB-ul său pentru a sprijini Ucraina. „Dacă fiecare țară NATO ar face asta, Ucraina ar câștiga”, este convinsă ea.

Prim-ministra Estoniei a fost întrebată dacă țara are un „plan B” în cazul în care Ucraina pierde războiul actual și invazia are succes: „Nu avem un plan B în cazul victoriei Rusiei. Nu ar trebui să cedăm în fața pesimismului. Victoria în Ucraina nu ține doar de teritoriu. Dacă Ucraina intră în NATO, atunci va fi o victorie, pentru că va fi sub umbrela NATO”, crede Kallas.

Ea subliniat că Rusia poartă un război hibrid împotriva Occidentului și „dorește să semene frica în societățile noastre”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE