Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a declarat, marţi, că formaţiunea sa şi bisericile maghiare se pregătesc de “nesupunere civică”, în cazul în care Traian Băsescu şi PDL nu vor fi de acord cu înfiinţarea “Ţinutului Secuiesc”, care ar urma să fie format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Iniţial, afirmaţiile lui Sandor, citate de gândul.info, au şocat opinia publică, după ce acesta ar fi declarat: “Maghiarii vor demonstra, la început, paşnic, fără arme, iar dacă nu se rezolvă nimic, o să vedem…”. Câteva ore mai târziu, şeful CJ Covasna a revenit şi a precizat că nu a pomenit niciodată cuvântul “arme”. “Pentru noi, singura variantă admisibilă e ca aceste trei judeţe să fie într-o singură regiune, Ţinutul Secuiesc. Dacă nu se poate rezolva pe plan politic, vom fi nevoiţi să recurgem la nesupun e r e civică. Am discutat deja cu conducerea UDMR, cu liderii bisericilor maghiare, cu autorităţile administraţiilor locale şi cu reprezentanţii societăţii civile. Mai exact, asta înseamnă că, în prima fază, vom ieşi în stradă să demonstrăm pentru a ne cere drepturile”, a declarat, potrivit Mediafax, Sandor.
Ce înseamnă expresia «nesupunere civică»?
Sociologul Mircea Chivu (foto) a explicat pe scurt, pentru Libertatea, ce înseamnă “nesupunerea civică” la care vor recurge maghiarii din Covasna: “Este o formă de protest care, uneori, încalcă legile, şi mă refer aici la blocarea străzilor sau la îndemnul către populaţie să nu îşi plătească impozitele. În cazul de faţă, nu e vorba de violenţă fizică, dar este tot nesupunere civică, întrucât la acest gen de protest se ajunge doar atunci când s-au epuizat toate manifestările legale”, precizează Chivu.
În legea minorităţilor, propusă spre dezbatere în aceste zile la Camera Deputaţilor, găsim câteva solicitări ale UDMR ieşite din comun, care i-au scandalizat pe deputaţii PSD, PNL şi PDL. Iată două cereri ale acestora: profesorii maghiari nu pot fi schimbaţi din funcţie decât cu acordul Consiliului Maghiarilor, în cazul în care nu comit fapte penale, şi minorităţile îşi pot înfiinţa instituţii şcolare, culturale sau de cult care să fie subvenţionate de la bugetul de stat.