Marcel Ciolacu vrea ca statul să asigure un pachet minimal de servicii sociale pentru copil și familie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu a depus în Parlament un proiect de lege pentru completarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011 , prin care statul va fi obligat să asigure copiilor şi familiilor un pachet minimal de servicii.
Cuprins:
Potrivit liderului PSD Marcel Ciolacu, se doreşte introducerea unui pachet minimal de servicii integrate la nivel comunitar care să asigure copiilor și familiilor acestora un set universal de servicii de bază cu caracter de prevenire, integrat la nivelul comunității, coordonat și supervizat de la nivel județean și național.
Finanțarea pachetului minimal de servicii se va face din bugetul de stat și din bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia prin intermediul transferurilor acordate pentru bugetele autorităților publice locale cu destinație specială, din bugetele locale și din fonduri externe rambursabile sau nerambursabile
"România are o populaţie (rezidentă) de 19,52 milioane de locuitori şi o rată a natalităţii aflată în scădere. Numărul copiilor s-a redus dramatic, de la 6,6 milioane în 1990 la 3,7 milioane în ianuarie 2018. Prin urmare, ponderea copiilor în populaţia totală este de doar 18% şi se aşteaptă ca procentul lor să continue să scadă. Populaţia care se declară de etnie romă reprezenta 3% la ultimul recensământ, însă studiile estimează că proporţia acesteia este de 10%", spune deputatul PSD, în expunerea de motive.
Marcel Ciolacu mai arată că "România rămâne una dintre cele două cele mai sărace ţări din UE".
" Unu din cinci români trăieşte în sărăcie, iar poziţionarea geografică şi apartenenţa etnică constituie determinanţi importanţi ai sărăciei: 71% dintre cei afectaţi de sărăcie locuiesc în comunităţile rurale, în timp ce romii prezintă un risc de sărăcie de zece ori mai mare decât în cazul populaţiei generale", spune liderul partidului care s-a aflat la Putere cea mai mare parte din în ultimii cinci ani.
El mai susţine că situaţia copiilor este cea mai gravă, aceştia fiind cei mai afectaţi de sărăcie.
"Aproape o treime dintre copiii din România trăiesc în sărăcie persistentă, iar riscul de perpetuare a acestei situaţii vulnerabile este mult mai ridicat în rândul lor decât în cazul oricărei alte grupe de vârstă. Deşi numărul lor a scăzut constant în ultimii zece ani, 52.608 de copii sunt în continuare separaţi de familie, aproape 33% dintre ei trăind în instituţii. Printre principalele cauze ale separării, se numără sărăcia și abuzul. Un alt aspect cheie îl constituie copiii lăsaţi acasă de părinţii migranţi, plecaţi la muncă în străinătate, însă nu sunt disponibile date exacte referitoare la numărul acestor copii în România", se mai menţionează în proiect.
Aproape 1 milion de copii (aproximativ 25%) sunt spitalizaţi cel puţin 7 zile pe an, în mare parte din cauza accesului limitat la asistenţă medicală primară
În plus, România continuă să înregistreze cea mai mare rată a mortalităţii infantile din UE , aceasta fiind de peste două ori mai ridicată decât media UE, atât la componenta neonatală, cât şi la cea postneonatală.
"Aproape trei sferturi dintre decese survin din cauze evitabile (în principal, afecţiuni de origine perinatală apărute în perioada neonatală şi boli ale aparatului respirator declanşate în perioada postneonatală). Aproape 1 milion de copii (aproximativ 25%) sunt spitalizaţi cel puţin 7 zile pe an, în mare parte din cauza accesului limitat la asistenţă medicală primară şi comunitară. Multe dintre aceste spitalizări ar putea fi prevenite, fiind costisitoare pentru sistem.
De asemenea, mortalitatea copiilor sub cinci ani a rămas cea mai ridicată din UE, fiind marcată mai ales de afecţiuni respiratorii acute, accidentări şi incidente rutiere.
Şi gradul de acoperire vaccinală se află în scădere, înregistrând un nivel îngrijorător (sub 90% în cazul poliomielitei şi sub 75% în cazul altor vaccinuri), în condiţiile în care o epidemie de rujeolă a provocat 62 de decese în ultimii trei ani.
Iniţiatorul consideră că educaţia s-a bucurat de îmbunătăţiri semnificative, însă persistă o serie de disparităţi majore.
"Rata de cuprindere în învăţământul preşcolar a copiilor romi este mai mică cu 47 de puncte procentuale decât media naţională. Un număr estimativ de 400.000 de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani se află în afara sistemului de învăţământ, iar rata de absolvire a învăţământului obligatoriu este în scădere. Copiii romi prezintă un risc de şase ori mai mare decât ceilalţi copii de a nu absolvi învăţământul secundar. Cu o rată a părăsirii timpurii a şcolii de 18,1% în 2017, România este departe de ţinta UE 2020 de 11,3%. Fenomenul părăsirii timpurii a şcolii este mai pregnant în mediul rural, în timp ce 77% dintre tinerii romi de 18-24 de ani se numără printre persoanele care au renunţat timpuriu la studii. Cauzele sunt sărăcia, excluziunea socială, discriminarea, inclusiv segregarea şcolară", spune Ciolacu.
Ce prevede proiectul de lege
Prin această lege se urmărește dezvoltarea unui pachet minimal de servicii primare care să fie obligatoriu în fiecare localitate rurală și urbană. Diferite alte servicii (atât primare, cât și specializate) ar putea să fie adăugate la pachetul minimal în funcție de nevoile și resursele specifice respectivei comunități. Acest pachet minimal de servicii primare ar trebui să fie compus din:
- activități de informare care sunt cruciale pentru identificarea potențialilor beneficiari și pentru serviciile de intervenție timpurie;
- evaluarea necesităților și planificarea serviciilor care se sprijină pe o abordare bazată pe familie și pe persoană;
- servicii de informare și consiliere îndreptate spre familiile cu probleme sociale, persoanele care au fost supuse violenței în familie sau neglijate, familiile monoparentale cu venituri mici, precum și tinerii expuși riscurilor (tinerii infractori, persoanele care abandonează școala și copiii din gospodăriile cu venituri mici);
- sprijin administrativ (precum ajutorul acordat beneficiarilor privind completarea formularelor de solicitare a diferitelor tipuri de prestații), precum și asistență socială, medicală și juridică;
- trimiterea la serviciile specializate;
- monitorizarea tuturor persoanelor din comunitate aflate în situații vulnerabile și vizite la domiciliul acestora.
Pachetul minimal de servicii:
- contribuie la evaluarea nevoii de servicii la nivel local și îmbunătățirea planificării și utilizării resurselor la nivel local, județean și național;
- contribuie la îmbunătățirea accesului copiilor și familiilor la servicii de sănătate, protecție socială și educație;
- ajută copiii să crească într-un mediu familial protector, lipsit de violență;
- contribuie la creșterea accesului la învățământul preșcolar și a gradului de absolvire cel puțin a învățământului obligatoriu;
- ajută copiii să crească sănătoși, educați și protejați, capabili să-și atingă potențialul maxim.
În plus, Pachetul minim de servicii contribuie la:
- reorientarea eforturilor asupra serviciilor de prevenire mai ieftine care pot duce la reducerea numărului de cazuri grave ce necesită intervenții specializate costisitoare;
- generarea de economii pe termen mediu și lung la bugetul de stat;
- reforma sistemului de protecție socială la nivel local, județean și național, inclusiv din punct de vedere al eficientizării mecanismului de prestații bănești;
- reducerea și prevenirea sărăciei și excluziunii sociale a copiilor și familiilor acestora.
Cine beneficiază de pachetul minimal de servicii
Profesioniștii locali care vor implementa pachetul minimal de servicii vor identifica împreună copiii vulnerabili și familiile acestora, vor evalua nevoile acestora, vor acorda sprijin, consiliere, referire, urmărire, acompaniere la alte servicii specializate și vor monitoriza progresul acestor beneficiari.
Acordarea la nivel local a pachetului minimal de servicii va fi coordonată de către comitetul consultativ local stabilit prin legea de protecție a copilului și va fi spijinită metodologic, ghidată și supervizată de către personal dedicat și specializat de la nivel județean din departamentele de protecție socială, sănătate și educație existente la nivel județean.
De la nivel național ministerele Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale vor asigura cadrul metodologic, finanțarea continuă și adecvată, politici și legislație pentru sprijinirea comunităților locale să livreze acest pachet.
Din punct de vedere organizatoric această lege propune înființarea unor structuri distincte la nivelul fiecărei unități teritorial administrative, în subordinea consiliului local numite generic ”biroul pachet minimal de servicii”.
Acestea vor încadra personal în domeniul asistenței sociale, asistenței medicale comunitare și, după caz, mediatori școlari și sanitari. Relația cu consilierii școlari, încadrați la nivelul școlilor prin intermediul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), va fi asigurată prin metodologia integrată de lucru. Asistența și supervizarea de la nivel județean va fi asigurată prin intermediul unor birouri dedicate, înființate la nivelul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), CJRAE și Direcția de Sănătate Publică (DSP) care vor încadra personal în funcție de numărul și caracteristicile unităților administrativ-teritoriale (UAT) de la nivel județean care acordă pachetul minimal de servicii.
Finanțarea la nivelul UAT se va asigura de la bugetele locale și prin transfer direct la nivelul UAT de la nivelul bugetului de stat funcție de criterii legate de numărul de beneficiari și tipul de nevoi identificate. Finanțarea le nivel județean a DGASPC, ISJ, CJRAE și DSP pentru activitatea de asistență și supervizare va fi făcută prin intermediul mecanismului de înființare de programe de interes național.
Proiectul de lege este semnat de deputatul PSD Ion-Marcel Ciolacu, deputatu PNL Săftoiu Ana Adrian, deputatul PRO Europa Podașcă Gabriel, senatorul USR Ghica Cristian, deputatul PMP Simionca Ion şi deputatul neafiliat Bîzgan-Gayral Oana-Mioara.
