Martorii din dosarul lui Mircea Sandu ar putea fi reaudiați după ani de proces, pe motiv că judecătoarea a plecat pe un post mai înalt fix în toiul dezbaterilor

Acolo, judecătoarea a ajuns în completul care a desființat condamnarea de 11 ani de închisoare pe care o primise Adrian Secureanu la instanța ierarhic inferioară, în dosarul delapidării Spitalului Malaxa, fără a se pune problema reluării măcar a unor aspecte din timpul dezbaterilor în apel.

În dosarul lui Mircea Sandu, la termenul din 3 februarie 2026, judecătorul Raul Alexandru Nestor a pus în vederea părților că prezenta cauză a fost „înaintată acestui complet ca urmare a desființării completului căruia dosarul îi fusese repartizat aleatoriu inițial”, conform încheierii de ședință.

Magistratul se referea la judecătoarea Virginia Opăriuc, care a promovat în mai 2025 de la tribunal la Curtea de Apel București, deși avea pe masă încă din 2022 dosarul în care este inculpat Mircea Sandu.

De ce este judecat Mircea Sandu

Reamintim că fostul președinte al FRF este acuzat că în 2009-2010 și-ar fi ajutat ginerele, pe afaceristul Ziv-Asher Tetelman, să obțină un contract bănos cu federația pe care o conducea, prin supraevaluarea unor lucrări la Centrul de fotbal Buftea, cu un prejudiciu de 3,8 milioane de lei.

Este vorba despre judecătoarea pe care Mircea Sandu a recuzat-o încă de la al doilea termen de judecată, astfel încât numele ei apare în soluția din data de 14 iunie 2022 din dosarul 29988/3/2021:

• „Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare a doamnei judecător Opăriuc Virginia în dosarul nr. 29988/3/2021, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, formulată de inculpatul Mircea Sandu. În baza art. 275 alin (2) Cpp, obligă pe inculpatul Mircea Sandu la plata sumei de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Fără cale de atac”. 

35 de termene mai târziu, pe 23 mai 2025, instanța amâna cauza „față de lipsa unui titular al completului de judecată”.

Cum a ajuns judecătoarea Opăriuc „să țină spatele” conducerii CAB

Judecătoarea Virginia Opăriuc a promovat de la Tribunalul București (TB) la Curtea de Apel București (CAB), undeva în perioada 10-18 mai 2025.

• Până pe 7 aprilie 2025, dosarul lui Adrian Secureanu (3252/3/2018) era judecat de completul format din judecătoarele Elena Raluca Isepciuc (președinte) și Cristina Carmen Craiu.
• Judecătoarea Opăriuc a înlocuit-o în complet pe judecătoarea Craiu începând cu termenul din data de 19 mai 2025, conform încheierii de la data respectivă.
• Pe 4 august 2025,  judecătoarea Virginia Opăriuc – alături de Elena Raluca Isepciuc, președinte de complet –  a decis trimiterea cu rejudecare a dosarului în care Adrian Secureanu fusese condamnat pe fond la 11 ani de pușcărie pentru delapidarea Spitalului Malaxa.

Pe data de 11 decembrie 2025, judecătoarea Virginia Opăriuc s-a numărat printre magistrații care au susținut conducerea Curții de Apel București și pe șefa instanței, Liana Arsenie, în conferința de presă organizată în urma publicării documentarului Recorder.

În momentul în care vicepreședinta de atunci a instanței, Ionela Tudor, s-a aplecat către Liana Arsenie și i-a șoptit „Mă sună Lia, mă duc să răspund”, judecătoarea Virginia Opăriuc se afla la câțiva metri distanță, printre judecătorii care „le țineau spatele”.

Tergiversarea dosarelor de corupție prin promovarea judecătorilor, astfel încât judecata să se reia de la zero, iar inculpații să atingă prescripția, se număra chiar printre aspectele semnalate în documentarul „Justiție capturată”.

Ce spunea un judecător despre „soluțiile blânde” dictate de conducere

Condamnarea lui Adrian Secureanu de 11 ani de închisoare a putut fi desființată la Curtea de Apel fără a se pune problema readministrării probatoriului ca urmare a înlocuirii din complet a judecătoarei Craiu cu judecătoarea Opăriuc.

În schimb, dosarul lui Mircea Sandu de la tribunal nu poate fi soluționat – susțin avocații – până când magistratul Raul Alexandru Nestor (înlocuitorul judecătoarei Opăriuc) nu constată „prin propriile simțuri” ce au spus martorii în anchetă și la fond, deși are toate declarațiile la dosar.

Diferența de măsură ar putea fi explicată prin declarațiile judecătorului Laurențiu Beșu, intervievat de Recorder:

•  „Dar s-a indus de când am ajuns la Curtea de Apel că trebuie să fii mai blând, mai deschis spre aplicarea unei sancțiuni mai blânde.
• În general, se apelează la acei judecători despre care se cunoaște că sunt dispuși să adopte o anumită opinie juridică și să nu deranjeze conducerea instanței atunci când pronunță o soluție.  
• Sunt chestiuni fine, dar care produc în realitatea concretă consecințe, se pronunță anumite soluții, se ține cont de opinia conducerii instanței. Și, în general, soluțiile se sugerează, nu se impun.
• Ți se sugerează că nu poți să dai altă soluție decât nu știu ce. Sau: soluția corectă e asta. În final, independența ți-o stabilești tu. Cât de independent vrei să fii”, spunea magistratul în documentarul citat.

De ce avocaților le „dă cu virgulă” prejudiciul din dosarul FRF

Ultima ședință din dosarul lui Mircea Sandu prezidată de judecătoarea Virginia Opăriuc a fost cea din 9 mai 2025, când s-a pus în discuție audierea expertei care a calculat prejudiciul:

• „Se va constata că doamna (….) la factura BR-0213 în loc să treacă (…) valoarea de 6.390.996,75 a trecut doar valoarea de 5.534.880,33 lei. De la această eroare materială, toate calculele în jos au fost date peste cap. (…)
• Prin urmare, suma reținută de expertă și la care se raportează și organul de urmărire penală de 13.944.340,02 lei este eronată din două puncte de vedere. 1. Doamna expert nu a trecut toată valoarea facturii respective, ceea ce a dus la darea peste cap a tuturor calculelor. 2. Această sumă nu cuprinde și sumele care (…) dacă se adiționează, dau fix suma trecută în contabilitate, respectiv 15.201.250 de lei.
• Sunt niște calcule aritmetice făcute de un avocat cu calculatorul în mână şi dă fix suma așa. De aceea spunea că poate nu mai este utilă expertiza plecând de la documente care sunt deja la dosarul de urmărire penală”, arătau avocații la termenul din 9 mai 2025.

Dosarul FRF: Cum justifică avocații reaudierea tuturor martorilor

După promovarea judecătoarei Virginia Opăriuc la Curtea de Apel București, noul președinte de complet, Raul Alexandru Nestor, a formulat o declarație de abținere pe data de 19 decembrie 2025, însă un complet de judecată separat a respins cererea pe data de 24 decembrie 2025.

La termenul din data de 3 februarie 2026, judecătorul a reluat discuțiile cu privire la audierea expertului care a stabilit prejudiciul, însă avocații au ridicat problema reaudierii tuturor martorilor din dosar:

• „Instanța arată că ultimul act de procedură asupra căruia s-a pronunțat fostul complet de judecată, anterior desființării, a vizat solicitarea formulată de reprezentantul Ministerului Public privind citarea în ședință publică a expertului care a întocmit raportul de expertiză în cursul urmăririi penale, în vederea audierii acestuia cu privire la anumite aspecte ridicate de apărare la un termen anterior. (…)
• Apărătorul ales al inculpatului (Sandu Mircea – n.r.), având cuvântul, formulează concluzii similare și apreciază, de asemenea, că ar trebui pusă în discuție, raportat la jurisprudența invocată de instanță, și reaudierea martorilor audiați de completul desființat. (…)
• Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că, având în vedere că precedentul complet a dispus deja efectuarea acestei audieri, nu se opune solicitării privind audierea expertului.
• În ceea ce privește reaudierea tuturor martorilor, solicită instanței să aibă în vedere atât practica Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și deciziile cu caracter obligatoriu din jurisprudența națională, care nu impun reaudierea tuturor martorilor, ci doar a celor relevanți. Apreciază că nu se impune reaudierea în integralitate a martorilor audiați de fostul complet de judecată.
• În acest context, solicită ca apărarea să indice concret martorii pe care îi consideră relevanți, precum și aspectele din declarațiile acestora care sunt contestate sau care nu ar fi fost consemnate corespunzător, subliniind că noul complet are la dispoziție inclusiv înregistrările audio ale ședințelor de judecată anterioare.
• Apărătorul ales al inculpatului (Sandu Mircea – n.r.) solicită prorogarea discutării chestiunii privind reaudierea martorilor. Arată că este vorba despre un aspect pe care nici reprezentantul Ministerului Public și nici instanța, în calitate de nou complet de judecată, nu îl cunosc în mod direct.
• Precizează că în cursul urmăririi penale au fost audiați numeroși martori, însă parchetul s-a prevalat, prin rechizitoriu, doar de declarațiile unora dintre aceștia, considerați relevanți pentru susținerea acuzației, martori care au fost ulterior audiați și de primul complet.
• Apreciază că, în aceste condiții, toți martorii audiați de primul complet ar trebui să fie reaudiați, invocând principiul nemijlocirii, care presupune ca judecătorul să audieze direct martorii și nu să se bazeze exclusiv pe înregistrări audio sau pe declarațiile anterioare. În consecință, solicită prorogarea discutării acestei chestiuni, ulterior audierii expertului.
• Instanța, anterior acordării cuvântului și celorlalți apărători asupra acestei solicitări, arată că are în vedere modul în care este reflectat principiul continuității completului de judecată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest context, solicită apărării să precizeze dacă invocă și alte temeiuri juridice, în afara jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în susținerea cererii formulate.
• Instanța înțelege că se solicită reaudierea tuturor martorilor care au fost audiați anterior preluării cauzei de către actualul complet de judecată și solicită apărării să indice dacă există și alte aspecte de legalitate, distincte de jurisprudența CEDO, care să susțină această cerere de reaudiere a tuturor martorilor.
• Apărătorul ales al inculpatului (Sandu Mircea – n.r.), având cuvântul, arată că, pe lângă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, invocă și principiul nemijlocirii, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 351 Cod procedură penală, ca temei de drept intern în susținerea cererii de reaudiere a martorilor.
• Apărătorul inculpaților (Tetelman Ziv Asher – n.r.) și (Petculescu Bogdan Gabriel – n.r.), având cuvântul, arată că sunt incidente dispozițiile art. 108 Cod procedură penală și că, în ceea ce privește normele care guvernează cercetarea judecătorească, instanța are posibilitatea de a aprecia care sunt martorii a căror audiere se impune, în lumina dispozițiilor art. 97–100 Cod procedură penală.
• Precizează că în cauză a fost audiată o paletă largă de martori și subliniază importanța principiului cercetării judecătorești efective, care presupune nu doar parcurgerea materialului probator administrat, ci și aprecierea nemijlocită de către judecător a utilității probelor. Arată că instanța este cea care va decide care dintre martori trebuie audiați, din perspectiva utilității probatorii.
• Apreciază că varianta procesuală propusă anterior, respectiv audierea expertului într-o primă etapă, urmată de o analiză asupra necesității audierii martorilor, este una corectă. Arată că, ulterior audierii expertului, instanța va putea decide dacă se impune audierea tuturor martorilor sau doar a unora dintre aceștia, eventual într-o procedură accelerată, fie prin adresarea de întrebări, fie prin menținerea declarațiilor date anterior, în funcție de utilitatea acestora raportat la aspectele lămurite prin expertiză.
• Subliniază că mai subzistă o problemă procesuală ce trebuie clarificată, respectiv cea referitoare la expertiză, care a stat, în esență, la baza declanșării prezentei cauze. În consecință, solicită prorogarea discutării utilității audierii integrale a probatoriului testimonial sau a audierii selective a martorilor, urmând ca fiecare parte, respectiv apărarea și acuzarea, să indice martorii pe care îi consideră prioritari și necesari pentru a fi audiați nemijlocit de instanță.
• Apărătorul persoanelor interesate (SC Milenium Clima SRL și SC Space Conect PC 2008 SRL – n.r.). arată că este de acord cu solicitările formulate în sensul prorogării discutării reaudierii martorilor până după audierea expertului. De asemenea, precizează că, la un termen ulterior, se va putea aprecia asupra utilității reaudierii tuturor martorilor, prin raportare la principiul nemijlocirii și la dispozițiile legale invocate.
• Apărătorul persoanei interesate (SC Baran România SRL – n.r.), formulează aceleași concluzii”, se arată în Încheierea de ședință din data de 3 februarie 2026.

Acuzațiile procurorilor DIICOT în dosarul lui Mircea Sandu

Mircea Sandu și ginerele său, Ziv-Asher Tetelman, au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pe data de 5 octombrie 2020, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare și spălare de bani.

• „În cauză s-a reținut faptul că în perioada 2009-2010, cei trei inculpați au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca scop însuşirea din patrimoniul unei instituții cu profil sportiv a sumei de 3.895.590,34 de lei, provenită din încheierea unui contract de execuţie lucrări având ca obiect construcţia unui centru de fotbal pe raza localităţii Buftea, judeţul Ilfov.
• În vederea atingerii scopului infracţional, a fost creat un circuit fictiv prin intermediul căruia au fost încheiate succesiv contracte de antrepriză şi subantrepriză între mai multe societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional, prin intermediul cărora au fost transferate sumele de bani provenite din contractele încheiate cu instituția cu profil sportiv.
• O parte din aceste sume au revenit ulterior membrilor grupării infracţionale disimulate sub forma «restituire împrumut asociat», «dividende» etc.”, se arată în comunicatul DIICOT.

Procedura de cameră preliminară s-a desfășurat în perioada 15 octombrie 2021 – 11 mai 2022.

Din data de 10 iunie 2022, dosarul se judecă pe fond pe rolul Tribunalului București, pe parcursul a 43 de înfățișări, cu următorul termen pe 28 aprilie 2026.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.