EXCLUSIV Mărturia mamei unui soldat ucrainean care a rămas închis și după schimbul de prizonieri: „Îmi mai trimite un SMS în care îmi spune că mă iubește”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Are nume românesc, Rotar, 24 de ani și a apărat principalele fabrici din Mariupol. Nu a făcut parte dintre cei eliberați, unii colegi de luptă. Se află în continuare în captivitate la Olenivka, în oblastul Donețk. Mama sa, Tania, duce o luptă neobosită pentru a afla cum poate fi eliberat. Libertatea prezintă, nefiltrat, gândurile acestei femei, care își așteaptă acasă copilul de la război.
Ucraina a salutat fierbinte eliberarea a peste 200 de soldați care au apărat uzina Azovstal, printre care liderii batalionului Azov, soldați străini și celebra „Pasăre” (Ptașka) a Mariupolului, tânăra Ekaterina.
Unul dintre prietenii Ekaterinei a rămas însă în captivitate, fără să se regăsească pe listele celor eliberați.
Îl cheamă Mihailo Ihorovici Rotar (cu varianta Rotari), are 24 de ani și poartă un nume românesc.
Rotar - cu varianta sa Rotaru - e extrem de răspândit în Ucraina adiacentă Bucovinei și Moldovei. Exemplul elocvent e Sofia Rotaru, celebră cântăreață de origine română născută dincolo de graniță. Iar numele de familie se duce departe, până în zona centrală a Ucrainei.
De aici provine și Mihailo, Mișutka - după cum îi zic prietenii. Mișutka e unul dintre marinarii capturați în Azovstal și ajuns prizonier al rușilor.
Din august, de când a aflat că fiul ei e în viață, Tania Rotar (Rotari), recăsătorită Zazuliak, mama sa, duce o luptă pentru ca băiatul ei să fie eliberat. O postare din 22 august are nu mai puțin de 147.000 de distribuiri pe Facebook. Totul pentru ca autoritățile din Ucraina să-l ia în considerare pentru un posibil schimb de prizonieri.
Libertatea vă prezintă, pe scurt, povestea lui Mihailo, spusă chiar de mama sa.
O mărturie nealterată, lăsată să curgă liber pentru cititorii ziarului. Intertitlurile aparțin redacției, restul, fiecare cuvânt, e al mamei.
Mărturia unei mame
„Bună ziua. Sunt mama lui Mișutka, marinar din brigada cu numărul 36.
Mișutka s-a născut pe 23 iunie 1998 la Apostolove, oblastul Dnipropetrovsk. Îl cheamă Rotar după tatăl său, însă nu știu să aibă origini românești. Suntem cu toții ucraineni.
Cu tatăl său nu mai țin legătura. Am un nou soț, care îi iubește și îi respectă pe băieții mei din prima căsătorie, Mihailo (Mișutka) și Volodimir, născut în 2000.
Părinții mei sunt născuți atât în Ucraina, cât și în Rusia. Bunica lui, Svitlana Ivanivna Gerasimenko, e născută în Rusia în 1960. Bunicul său, Viktor Mikolaiovici Gerasimenko, e născut în 1956, în regiunea Lugansk.
Mișutka și-a petrecut copilăria cu fratele său mai mic, Vova. Neliniștiți, veseli. Îi plăcea să se joace pe consolă, dar a avut întotdeauna mulți prieteni.
Gătea de mic foarte bine. Delicios. Când erau mici, el și fratele său mă așteptau cu bunătăți după muncă. Încercau să mă surprindă mereu. Frigănele, clătite.
O dorință din copilărie
Făcea mult sport de atunci. Chiar și în timpul războiului și-a găsit timp pentru sport. A ajuns și la box, kickboxing. Nu bea, nu fuma.
Visa să fie soldat încă din copilărie, a studiat să fie soldat, cu specializarea de inginer de sisteme informatice.
S-a înrolat în armată în anul 2017, pe când avea doar 19 ani, iar peste două luni a semnat un contract și s-a dus să apere Ucraina.
Se află în Mariupol încă din prima zi de război. La început, el și colegii săi au apărat uzina care poartă numele Ilici (n.r. - Combinatul metalurgic „Ilici” din Mariupol, al doilea cel mai mare din Ucraina, după ArcelorMittal Krivoi Rog). Au fost înconjurați.
Apoi, și mulțumită fiului meu, au reușit să pătrundă în cealaltă fabrică, Azovstal. Acolo s-au alăturat celor din batalionul Azov.
Capturarea
Am aflat din vești că, la un moment dat, s-au predat. Și nu am mai știut nimic.
Apoi, după aproape o lună de captivitate, Mișutka a trimis un SMS, în care spunea că se află în captivitate în Olenivka.
Au urmat apoi și alte mesaje SMS. În fiecare mesaj, el scrie că mă iubește foarte mult pe mine și pe frații săi mai mici.
Și pe iubita sa. Iubita lui, care este din Manhuș (Manguș), 18 kilometri de Mariupol, locuiește la noi din 26 martie, am luat-o la mine.
Speranța
Prietenii lui au completat chestionare și cereri de pe diferite site-uri militare și au sunat la liniile de asistență telefonică.
De la postarea de pe Facebook am început să țin legătura cu mai multe mame, surori, dar și copii de prizonieri.
Când Ptașka (Pasărea) a fost eliberată zilele trecute, am felicitat-o imediat pe mama ei, doamna Svitlana.
Căci, în momentele astea, avem mare nevoie de ajutor și de distribuirea gândurilor noastre. Ale tuturor. Ale iubitei lui, ale noastre, ale fraților.
Mișutka are un alt frate și mai mic, Pavlo, născut pe 30 iunie 2019.
Sunt mândra mamă a trei cazaci”.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
