Măsurarea temperaturii în supermarketuri ar putea fi utilă în detectarea COVID-19, dar temperaturile variază în funcție de sex și de vârstă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe lângă măștile obligatorii, multe supermarketuri și instituții nu permit intrarea în spațiul lor fără o verificare a temperaturii cu un termometru digital cu infraroșu pentru a detecta posibile semne de febră, deci și posibile cazuri de COVID-19. Deși astfel de operațiuni de triaj epidemiologic sunt în general utile, ele nu sunt cele mai precise.
Cuprins:
De când această regulă a fost introdusă, s-a declanșat o avalanșă de postări pe rețele de socializare, de la oameni nervoși că li se încalcă drepturile și sunt “termometrizați” de personal necalificat până la cei care au trecut prin întâmplări hazlii, cu valori de 34 sau chiar 32 de grade Celsius.
O metodă de screening deloc precisă - dar poate mai bună decât nimic
Ministerul Sănătății susține că urmează recomandările Organizației Mondiale ale Sănătății pentru a identifica posibile semne de febră, adică oricine înregistrează o temperatură peste 37,3 grade Celsius.
Decizia luată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă obligă toate companiile și instituțiile, fie de stat sau private, să verifice temperatura corpului tuturor celor care le trec porțile.
Indiferent de ce ați auzit, este complet normal ca temperatura corpului să varieze de la zi la zi. Pe deasupra, există variații în temperatura corporală în funcție de sex, vârstă, dietă, și nivelul de activitate.
De exemplu, valorile normale pentru sugari și copii se încadrează între 36,6 grade Celsius şi 37,2 grade Celsius. Pentru că temperatura corpului tinde să scadă cu vârsta, pentru adulți aceste valori se încadrează între 36,1 grade Celsius şi 37,3 grade Celsius.
"Vorbim de un triaj epidemiologic, fiecare instituție trebuie să-și facă acest minim triaj epidemiologic ce funcționează prin identificarea persoanelor cu temperaturi sub 37,3 grade C, temperatura recomandată de către Organizația Mondială a Sănătății (...) E normal să ofere această marjă atunci când vorbim de persoane care nu au febră. Depinde și de moment, depinde și de prezența într-un anumit curent de aer, sunt mai mulți factori ce pot influența”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul sănătății, pentru Adevărul.
Cert este că aceste aparate reacționează la temperaturi de peste 37,3 grade. Nu există niciun motiv să ne îngrijorăm că ele ne arată o valoare de 32 de grade, să zicem.
Nelu Tătaru:
Cât de utilă este măsurarea obligatorie a temperaturii corpului
Corpurile noastre sunt ca niște mici furnale care ard calorii încontinuu pentru a ne menține în viață, generând căldură. Atunci când temperatura scade sau crește peste intervalele normale, corpul încearcă să ne spună că ceva nu-i în regulă.
Temperatura înaltă poate indica febră, un semn că există o infecție bacteriană sau virală cu care corpul se luptă. În general, febra se definește ca având o temperatură peste 38 de grade Celsius măsurată intrarectal sau peste 37,5 grade Celsius măsurată axilar.
Pentru a verifica temperatura precis, se recomandă folosirea termometrelor digitale bucale. Însă cum verificarea temperaturii prin contact direct nu este o variantă în contextul pandemiei, ea se poate face doar de la distantă prin unde infraroșii, folosind termometre portabile ținute în mână sau camere sensibile cu termoviziune.
Având în vedere că febra este simptomul cel mai comun de COVID-19, pare o idee bună să măsori temperatura ca să depistezi posibile cazuri de COVID-19. Problema este că termometrele digitale cu infrarosu nu sunt cele mai precise din varii motive.
Acuratețea rezultatelor depinde foarte mult de cum sunt utilizate. De exemplu, distanța dintre termometru și corpul măsurat este un factor, la fel și timpul de măsurare. Este preferabil ca mâna să nu tremure și măsurarea să aibă loc într-un punct fix.
Un termometru, dacă este calibrat și dacă este utilizat corespunzător, poate detecta febra. Grozav. Suntem cu toții fericiți de asta. Dar este o metodă eficientă pentru depistarea oamenilor pentru infecția cu COVID-19? Raspunsul este nu.Isaac Bogoch, un specialist în boli infecțioase la Spitalul General din Toronto, într-o declarație pentru Washington Post:
De ce poate varia temperatura corporală
Pe lângă starea febrilă (care ar putea fi cauzată de COVID-19, dar și de alte probleme de sănătate), variațiile de temperatură pot fi cauzate de mulți alți factori.
Temperatura medie corporală este în general considerată 37°C, dar se pot observa variații semnificative atât de la individ la individ, cât și la același individ în cursul zilei.
Temperatura corporală este bineînțeles influențată de temperatura din mediu: dacă e foarte cald afară, temperatura noastră tinde să crească de asemenea. Ritmul circadian produce variații de 0.5 grade (și în unele cazuri, chiar puțin mai mult), atingând în general maximul pe la ora 6 PM și minimul la ora 4 AM.
Temperatura poate fi influențată și de gen, vârstă, activitatea hormonală, sau chiar starea emoțională. De la individ la individ se pot observa variații de câteva grade, mai ales dacă temperatura este măsurată oral.
Un studiu </strong><a href="https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1046/j.1471-6712.2002.00069.x"><strong>din 2002</strong></a><strong> a concluzionat că gama de temperaturi normale, luate oral, este de 33.2–38 °C, o variație enormă. Variația este însă mai mică atunci când temperatura este luată la nivelul timpanului (35.5–37.5 °C). O temperatură de 38 de grade însă este considerată în general febrilă.
Efortul fizic poate influența de asemenea temperatura corporală. Dacă intri într-un magazin imediat după ce ai coborât din mașină și apoi mergi pe jos repede 10 minute până la alt magazin, s-ar putea observa o diferență.
De ce măsurarea temperaturii poate crea probleme neprevăzute
Febra este un simptom comun pentru COVID-19, însă sunt mulți cei care sunt asimptomatici.
Pe deasupra, o persoană care este proaspăt infectată și capabilă să dea mai departe virusul poate fi încă în perioada de incubație (2-14 zile) când simptomele încă nu au apărut.
Pentru astfel de persoane, temperatura indicată nu o să sară peste valorile normale specifice febrei. Dar având temperatura măsurată în parametri, ei s-ar putea comporta mai degajați decât poate ar fi făcut-o în mod normal, din cauza unui sentiment de falsă siguranță.
De asemenea, nu există dovezi concludente că o astfel de metodă este eficientă în a identifica cazurile de COVID.
Deși nu a studiat coronavirusul, dr. Jamie Lloyd Smith, profesor de boli infecțioase la Universitatea din California Los Angeles, a publicat un studiu care a examinat cât de eficiente sunt metodele de screening în aeroporturi după simptome și factori de risc în timpul epidemiei de Ebola din 2014-2016.
Studiul sugerează că screeningul după simptome ca tusea și febra ar rata mai bine de jumătate din persoanele infectate cu Ebola.
Un alt studiu publicat în revista prestigioasă New England Journal of Medicine a arătat că două dintre cele 126 de persoane evacuate către Frankfurt dinspre regiunea chinezească Hubei au avut teste pozitive pentru coronavirus la sosire, deși trecuseră testul cu termometrul când s-au urcat în avion.
Metoda termometrizării nu este nici pe departe perfectă. În afară de variația naturală a temperaturii, pot fi probleme și cu acuratețea termometrelor. Este totuși posibil ca metoda să detecteze unele cazuri febrile, astfel reducând riscul transmiterii infecției într-un spațiu închis și aglomerat.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
