Medicii ieșeni cer Guvernului să își asume răspunderea pentru cine trăiește și cine moare de COVID-19. „Există riscuri să fim acuzați de omor din culpă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Colegiul Medicilor din Iași (CMI) trage un semnal de alarmă și cere Guvernului României să stabilească norme clare pentru situațiile la care se va ajunge atunci când locurile de la Terapie Intensivă vor fi insuficiente pentru a-i trata pe toți pacienții. „Închipuiți-vă că aveți un singur ventilator mecanic și doi pacienți. Pe care dintre ei îl conectezi?”, întreabă Liviu Oprea, președintele CMI.
CMI cere protocoale pentru ca medicii să nu fie cei care decid cine moare și cine trăiește, mai ales că mulți doctori aduși în prima linie din lipsă de personal nu au specializările necesare pentru pacienții pe care îi tratează și ar mai fi expuși litigiilor în instanță, se arată într-o scrisoare deschisă adresată, vineri 13 noiembrie, Guvernului și Ministerului Sănătății.
Reprezentanții medicilor ieșeni enumeră în apelul lor nevoia de a se stabili criterii pentru distribuirea echitabilă a resurselor limitate, punctează faptul că există un risc crescut de acuzații de discriminare sau omor din culpă la adresa personalului medical și avertizează asupra depășirii competenței profesionale prevăzute de specialitatea medicului care tratează pacienții COVID-19.
Medicii vor trebui să prioritizeze bolnavii care vor primi tratament imediat, în condiții de resurse limitate, cu riscul pierderii unor vieți care, în condiții normale, ar fi putut fi salvate. Prin contrast, în practica medicală obișnuită, din afara crizei, medicii alocă resursele existente tuturor pacienților, dând prioritate celor mai grav bolnavi. În absența unor criterii asumate la nivel guvernamental și nu profesional de utilizare echitabilă a resurselor limitate, există un risc crescut de acuzații de discriminare sau omor din culpă. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor din Iași:
Personalul sanitar, la limita puterilor
Liviu Oprea mai arată că personalul sanitar este obosit și uzat după nouă luni de pandemie, iar cum în multe spitale este și insuficient, sunt aduși medici de alte specialități pentru a supraveghea și trata bolnavii infectați cu COVID-19.
Aceștia nu sunt specialiști ATI, medici infecționiști, urgentiști sau pneumologi, dar sunt obligați prin acte normative să asigure asistența medicală „în situații care nu sunt amenințătoare de viață și deci nu sunt acoperite de prevederi legale și deontologice în vigoare”.
„E un lucru extrem de important: închipuiți-vă că aveți un singur ventilator mecanic și doi pacienți. Pe care dintre ei îl conectezi? În viața obișnuită nu ai problema asta pentru că toți pacienții vor avea acces la acea resursă: întâi cei mai gravi, apoi și ceilalți. Într-o situație de resurse limitate se procedează exact invers și asta e contrar principiilor medicinei, iar de aceea situația trebuie reglementată”, a completat președintele Colegiului Medicilor din Iași.
Asociația are trei cerințe în mesajul transmis ministerului:
- stabilirea de criterii naționale și asumarea lor la nivel național, pentru distribuirea resurselor limitate
- suspendarea responsabilității civile pentru posibile acuzații de malpraxis medical în condiții de îngrijiri medicale sub-standard, ca urmare a resurselor limitate din timpul pandemiei
- „legiferarea actului medical cu depășire de competență, în condiții excepționale”
