Lipsa materialelor esențiale pentru tratarea AVC-urilor ischemice și a anevrismelor cerebrale creează o situație critică pentru pacienții și cadrele medicale de la Institutul Național de Neurologie din București, după cum a explicat medicul Alexandru Dimancea, specialist neurolog cu competență în neuroradiologie intervențională, într-un interviu pentru News.ro. Medicii sunt nevoiți să împrumute echipamente, iar intervențiile vitale sunt amânate sau redirecționate către alte spitale din Capitală.
Cuprins:
La Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare din Bucureşti, pacienţii cu accidente vasculare cerebrale ischemice (AVC), cele mai frecvente tipuri de AVC, precum şi cei cu alte afecţiuni neurologice grave, dar și medicii se confruntă cu o situaţie dramatică. În interviul acordat pentru News.ro, medicul Alexandru Dimancea a povestit cum echipa este nevoită să împrumute materiale de la furnizori din cauza fondurilor insuficiente.
„În ultimele zile, mai degrabă în ultimele săptămâni, de exemplu, a fost un interval de câteva zile în care nu am putut realiza trombectomii, adică intervenţii de scoatere a cheagurilor din vascularizaţia cerebrală, în AVC-ul acut.
Din motivul că nu am avut catetere de aspiraţie. Ulterior au venit câteva catetere de aspiraţie «pe împrumut», şi am putut să mai ducem câteva săptămâni. Şi acum, de asemenea, ne aflăm într-un impas”, a declarat medicul Dimancea.
În interviul acordat, medicul Alexandru Dimancea atrage atenția și asupra problemelor create odată cu reducerea finanțării. Spre exemplu, problema lipsei materialelor sanitare este amplificată de reducerea drastică a finanţării. Pentru acţiunile prioritare legate de AVC, spitalul a primit în 2026 doar un sfert din fondurile alocate în 2025, deşi echipa medicală înregistrează rezultate remarcabile, realizând un număr mare de trombectomii.
„Ultimele luni din vară s-au petrecut cu aceste fluctuaţii ale materialelor de AVC ischemic acut”, a adăugat medicul.
O altă problemă majoră o reprezintă absenţa spirelor de platină, denumite „coil”-uri, esenţiale pentru tratarea anevrismelor cerebrale. Medicul Dimancea susține că acestea lipsesc din spital de două luni, iar consecinţele pot fi dramatice pentru pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare, mai ales pentru cei cu anevrisme mari, care pot sângera în orice moment.
„Pentru anevrisme, şi rupte şi nerupte, avem nevoie de aşa-zisele coil-uri, adică spire de platină, pe care nu le avem de ceva timp. Aici nu a fost fluctuaţie, aici a fost un impas care persistă de aproximativ două luni. Avem liste de aşteptare de pacienţi care au fie anevrisme rupte, fie, cei mai mulţi, anevrisme nerupte, dar care sunt de dimensiuni mari, la risc de sângerare absolut oricând şi care mă întreabă de la o săptămână la alta, dacă nu chiar de la o zi la alta, când vin materialele”, a mai explicat medicul pentru News.ro.
Din cauza lipsei echipamentelor medicale, unii pacienţi au fost redirecţionaţi către alte unităţi medicale din Capitală, mai spune medicul Alexandru Dimancea.
„Acum recent, acum două săptămâni, acum 10 zile, a trebuit să redirecţionăm acei câţiva pacienţi. Nu au fost puţini, nu au fost nici mulţi, dar probabil unul pe zi minim a fost. A trebuit să-i orientăm către Spitalul Universitar. Altă opţiune viabilă real nu există în Bucureşti”, a mai spus medicul Dimancea, pentru sursa citată mai sus.
Totodată, el susține că medicii ar fi nevoiți să vină de acasă, fără să fie remunerați pentru acest efort, având în vedere că peste jumătate dintre cazurile de AVC apar în afara programului de lucru. Mai mult, medicul Alexandru Dimancea susține că doctorii ar fi nevoiți să fie și asistenți medicali în sălile de angiografie, din lipsa personalului calificat.
„Avem nevoie de asistent la sală, la sala de angiografie, care să fie nu doar prezent, ci şi foarte bine pregătit şi să ne ajute în afara orelor de program. Ce se întâmplă tipic este: va fi o primă mână şi o a doua mână. Prima mână e persoana care face propriu-zis trombectomia şi cea de-a doua mână e cea care pregăteşte pacientul […] Deci practic, unul vine ca operator, unul vine ca asistent. Ăsta este adevărul”, a explicat medicul.
Semnalul de alarmă tras de medicul Alexandru Dimancea vine la doar o lună de la momentul în care șeful Secției de Terapie Intensivă Neonatală, dr. Cătălin Cîrstoveanu, a vorbit despre lipsa asistentelor din unitatea medicală. La acel moment, medicul a explicat că erau necesare 10 posturi de asistenți medicali doar pentru a acoperi personalul pierdut în ultima perioadă.
Unitățile de primiri urgențe din București, inclusiv spitalele Bagdasar-Arseni, Floreasca și Marie Curie, se confruntă cu o lipsă acută de medicamente și materiale sanitare, iar fondurile necesare funcționării nu au fost încă alocate, potrivit Antena 3 CNN.
La Spitalul Bagdasar-Arseni, situația este considerată „foarte gravă”. Potrivit managerului Andi Nodiț, substanța de contrast utilizată pentru investigațiile tomografice ale pacienților cu politraumă, încadrate ca urgențe de nivel 0, lipsește complet din stocuri.
„Tot ce înseamnă achiziția de materiale sanitare, substanța de contrast pentru tomograf, care trebuie făcut pentru pacienții în politraumă, adică urgență de nivel 0, care trebuie imediat să meargă la tomograf și să facă investigația cu substanță de contrast, suntem pe stoc zero”, a declarat Andi Nodiț.
De asemenea, Nodiț a explicat că rezervele actuale ale spitalului pot asigura necesarul pentru doar câteva zile, în funcție de numărul de pacienți care ajung la urgență. „Dacă acum, în clipa în care noi stăm de vorbă, intră un pacient cu politraumă, mai putem suplini cu foarte, foarte redusul stoc pe care îl avem în spital. Asta înseamnă că mai rezistăm maximum câteva zile, în funcție de numărul de pacienți”, a adăugat managerul.
Situația este la fel de sumbră în ceea ce privește alte materiale esențiale. „Vată, comprese, plasture - stocul este zero pe UPU și suplimentăm cât putem din ce are spitalul, deși nici acesta nu dispune de fonduri suficiente pentru a acoperi necesarul secțiilor. Mănușile sterile ne mai ajung maximum o săptămână, perfuzoarele - opt zile, iar hârtia de EKG șapte zile. Suntem într-o situație critică spre foarte gravă”, a mai declarat el, potrivit sursei citate mai sus.
Ministrul interimar al sănătății, Cseke Attila, a declarat miercuri că România are nevoie urgentă de un guvern cu puteri depline pentru a putea face rectificările bugetare necesare.
„Suntem în 9 septembrie şi nu avem rectificare bugetară, care, de regulă, se întâmplă în lunile de vară sau cel târziu în septembrie. Trebuie să avem un guvern cu puteri depline care să facă această rectificare. Este nevoie de o reaşezare a cheltuielilor statului”, a declarat Cseke Attila, citat de Antena 3 CNN.
La rândul său, fostul ministru al sănătății Alexandru Rogobete a vorbit despre un „mare dezechilibru” în sistemul de sănătate. Acesta a avertizat că reducerile bugetare ar putea cauza „cel mai periculos și cel mai mare blocaj din ultimii 15 ani”.