„Mi s-a spus ca am SIDA și să nu mă apropii de ei, că vor lua și ei”. Cum trăiesc în România persoanele diagnosticate cu HIV
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În România, aproximativ 1.000 de persoane sunt diagnosticate cu HIV în fiecare an. După 15 ani în care nu am avut o strategie națională pentru supravegherea, controlul și prevenția cazurilor de infecție cu HIV/SIDA, Guvernul a aprobat săptămâna aceasta o strategie pentru perioada 2022-2030. Dar cum trăiește la noi în țară o persoană diagnosticată?
Astăzi, 1 decembrie, este și Ziua Mondială împotriva HIV/SIDA. Aproape 17.000 de persoane erau infectate cu HIV la finalul anului 2020. „Mi s-a spus ca am SIDA și să nu mă apropii de ei că vor lua și ei”, declară un pacient, conform unui studiu realizat anul acesta de fundația Baylor Marea Neagră. Aceasta are statut de instituţie de utilitate publică şi se ocupă cu prevenirea, tratarea și îngrijirea persoanelor afectate de boli infecțioase şi cronice, mai precis de hepatitele virale, infecţia cu HIV, COVID-19 şi diabet.
Un alt studiu publicat de ARAS, în 2007, arăta că până la 52% dintre persoanele care trăiesc cu HIV erau discriminate. Care este situația în prezent și cum ar putea aceste informații să ne ajute să ne adaptăm serviciile la nevoile curente ale pacienților? Acestea au fost întrebările de la care a pornit primul studiu pe stigmă și discriminare al fundației.
La studiu au participat în mod voluntar 95 de persoane care trăiesc cu HIV. Cei mai mulți au spus că nu s-au simțit discriminați în ultimele 12 luni. Totuși, 20% dintre pacienți simt că sunt tratați diferit, iar 23% pot raporta situații în care au fost defavorizați din cauza diagnosticului de infecție cu HIV.
Cum arată discriminarea în cifre
- 40% au fost discriminați de prieteni;
- 35% de personalul medical care nu tratează HIV în mod obișnuit (de exemplu, la serviciile de medicina muncii sau la maternitate);
- 29% au fost discriminați pe internet;
- 18% au fost discriminați de angajați din sistemul public, de exemplu la Poliție.
„La medicina muncii, după ce am fost întrebat dacă iau tratament pentru diferite boli și am spus că da, pentru HIV, medicul a transmis asta către angajator. Am avut probleme ulterior!” sau „Am fost internată pentru cezariană, iar personalul de acolo a avut un comportament foarte neadecvat față de mine”, declară doi dintre participanții la studiu.
Soluțiile
Pacienții au fost consultați și cu privire la măsurile care ar putea reduce discriminarea în societate, iar aceștia recomanda următoarele:
- Campanii naționale de informare despre transmiterea HIV;
- Să fie mereu păstrate secretul profesional și confidențialitatea despre persoanele cu HIV de către angajații diverselor instituții;
- Toate persoanele care trăiesc cu HIV să fie învățate cum să se apere, dacă sunt nedreptățite sau tratate rău;
- Să existe căi ușor de folosit de către persoanele cu HIV pentru a depune plângeri, dacă le sunt refuzate anumite servicii din cauza diagnosticului.
În același timp, printre obiectivele strategiei naționale care a fost adoptată săptămâna aceasta, se numără:
- Creşterea accesului grupurilor prioritare la servicii de prevenire HIV şi a accesului tinerilor la cunoştinţe despre HIV/SIDA;
- Creşterea accesului la testare şi diagnostic HIV a grupurilor prioritare, a gravidelor şi a altor grupuri la risc;
- Asigurarea accesului universal, continuu, nediscriminatoriu şi rapid al persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA la tratament şi îngrijiri în vederea creşterii calităţii vieţii în relaţia cu sănătatea şi prevenirii transmiterii secundare a virusului HIV.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
