Milionarii erau morţi după românca Ileana Pociovălişteanu | Serial Libertatea "Luna iubirii"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ileana s-a născut pe 29 septembrie 1919, la Târgu Jiu, şi s-a măritat de tânără cu Ion Kerciu, om de afaceri şi pilot, un bărbat care era prieten apropiat al Elenei Lupescu şi al amantului acesteia, regele Carol al II-lea. După moartea lui Kerciu, survenită într-un accident de avion, Ileana l-a cunoscut în 1942 pe Mihai Antonescu, ministru la acea vreme al Propagandei Naţionale şi al Afacerilor Străine. Se spune că ministrul a intuit că războiul o să ia o turnură potrivnică germanilor, aliaţii noştri, şi a încercat să-şi protejeze averea. Astfel, a trimis-o pe Ileana în Elveţia, acolo unde amanta ar fi trebuit să intre în posesia mai multor pungi cu napoleoni de aur, pe care Mihai Antonescu ar fi urmat să-i trimită peste graniţă. Transportul cu bani a fost însă oprit la vamă, iar Mihai Antonescu a fost la un pas să fie demis de Ion Antonescu, protectorul său. Ileana a rămas în Elveţia, iar la sfârşitul războiului a plecat în America.
La New York, Ileana s-a impus repede în lumea bună. “Ileana a fost dăruită cu o frumuseţe ieşită din comun, împletită cu o aură de mister senzual şi provocator”, o descrie avocatul Deian Brasici, un sârb stabilit la New York care a cunoscut-o personal. “Nu este clar cum şi când i-a atras atenţia lui Arde Bulova, sunt zvonuri că i-ar fi fost fată în casă. Arde Bulova era un om foarte bogat, un multimilionar, dar de origine modestă şi fiu de emigranţi.
Cuprins:
La 39 de ani, a doua oară văduvă
Împotriva voinţei surorilor lui, Louise şi Emily, Arde a început o relaţie amoroasă cu Ileana, suportând un scandal de proporţii. Până în 1948, Arde transferase 5.000 de acţiuni ale Companiei de Ceasuri Bulova pe numele Ilenei şi curând după aceea s-au căsătorit. Au urmat călătorii luxoase şi triumfătoare în Europa”, rememorează Brasici. Relaţia cu Bulova, tensionată prin intervenţia surorilor acestuia, urma să se încheie printr- un divorţ, nefinalizat însă, pentru că Bulova a murit în 1958.
La 39 de ani, Ileana era văduvă, pentru a doua oară în viaţă. Puterea de seducţie asupra bărbaţilor rămăsese însă intactă. “Ileana se învârtea în cercuri exaltate, unde îl cunoaşte pe Arnold Krakover, un bărbat de o frumuseţe austeră, avocat specializat în divorţuri în societatea înaltă”, îşi aminteşte Brasici. După relaţia cu avocatul, se spune că Ileana a trăit o idilă alături de regele Petru al II-lea al Iugoslaviei, aflat în exil în America, dar nu există detalii, pentru că discreţia a fost maximă.
A murit în Florida, la 90 de ani
În 1972, la 53 de ani, Ileana s-a măritat pentru a treia oară, cu Auguste Lindt, ambasadorul Elveţiei în SUA. Auguste, născut la Berna, era şi el milionar, fiind moştenitorul familiei Lindt, celebrii fabricanţi elveţieni de ciocolată. În ciuda faptului că au avut împreună un fiu, Nicolas, Ileana şi Auguste au divorţat la mijlocul anilor ’70. Românca a stat la New York până în 2000, când şi-a vândut o proprietate cu 1,5 milioane de dolari şi s-a mutat în West Palm Beach, Florida, unde a murit la 90 de ani, pe 6 august 2009. Singură şi tristă, ca orice femeie care a avut ce să îşi aducă aminte, dar şi ce să regrete.
A făcut profit de pe urma lui Brâncuşi
După moartea milionarului Bulova, al doilea său soţ, Ileana nu s-a ales cu nimic din averea acestuia, moştenită de surorile lui. După ani de judecată, a intrat în posesia unei opere de artă a lui Brâncuşi, pe care şi-o adjudecase la o licitaţie cu 7.000 de dolari şi pe care a vândut-o apoi cu 800.000 de dolari.
La începutul anilor ’50, Ileana l-a cunoscut pe Constantin Brâncuşi la Paris. Genialul sculptor a acceptat-o ca şi amică pe femeie, mai ales că amândoi erau gorjeni, şi i-a primit deseori pe soţii Bulova în atelierul său din capitala Franţei. Tot în acea perioadă, Ileana şi-a adjudecat la licitaţie o operă de artă de-a lui Brâncuşi, “Muza”, pe care a cumpărat-o cu un ordin de plată de 7.000 de dolari, pe numele soţului. După moartea milionarului, surorile acestuia au refuzat să-i restituie Ilenei “Muza”. Mai mult, au donat lucrarea Muzeului Guggenheim din New York. Ileana s-a judecat 11 ani, până când Curtea de Apel din New York a desemnat- o drept moştenitoarea legală a operei de artă. Cu toate acestea, muzeul nu a restituit-o decât cu forţa. În august 1971, Ileana, însoţită de doi reprezentanţi legali şi de avocat, a intrat în Muzeul Guggenheim şi a luat “Muza” din expoziţie. Cinci ani mai târziu, Ileana făcea un profit fabulos, vânzând-o cu 800.000 de dolari unui colecţio- nar.
