Ministerul Sănătății a făcut public raportul: rezultă că nu s-au comunicat publicului între 5.000 și 10.000 de morți, deși au fost considerate decese COVID de către medici

Raportul are 13 pagini, conține multe generalități legale și mult mai puține exemple și date. 

Cu multe concluzii fără date lîngă ele, cu tabele frugale sau de necitit, raportul indică faptul că certificatul constatator al decesului este „sursa oficială de raportare” a morților COVID în România. Asta, conform Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Aceste certificate sunt eliberate doar de medici.

A doua sursă o reprezintă externările din spitale, pe baza traseului care urmează decontarea la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Analizând raportul prezentat astăzi publicului, diferențele, pe anul 2020, între decesele comunicate zilnic de Guvern (15.700) și cele două repere sunt:

1. 5.000 de decese necomunicate publicului, dacă se face comparația cu certificatul constatator al decesului ajuns la INS.
2. 10.000 de decese necomunicate publicului, dacă se face comparația cu datele comunicate de spitale către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Raportul mai evidențiază faptul că spitalele au înțeles diferit cum să codifice drept „deces cauză principală COVID” sau „deces cauză secundară COVID”. De pildă, în raportarea către CNAS, Spitalele Matei Balș și Colentina sunt singurele, spune raportul, care au trecut în 2020 COVID drept cauză principală la decese.

Un alt punct din raport arată cum, conform răspunsurilor DSP, „multe dintre spitale nu raportează toate decesele COVID la DSP”. Astfel, „din analiza răspunsurilor transmise de DSP-uri, se arată că s-au primit raportări pentru mai puțin de jumătate dintre decesele raportate în alerte.ms.ro”. DSP-uri acuză că spitalele au făcut 583 de raportări către ele, pe care le-au pus mai departe în Corona.Forms, față de 1.482 de raportări în baza de date alerte.ms. Eșantionul nu este identificat de autorii raportului.

De unde a scos Cîțu 96%

La concluzii, autorii susțin că „Sursa oficială de clasificare a deceselor – certificatul medical constatator – indică o corespondență convenabilă între decesele confirmate COVID raportate la INS și respectiv cele raportate în Corona Forms (96%)”.

Aceasta afirmație din document este sursa cifrei rostite de premierul Florin Cîțu joi, când a spus că „datele INS și cele din Corona Forms sunt, în proporție de 96%, aceleași”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Numai că cifra de 96% este, pe mai multe paliere de date, greșită, o arată chiar cifrele din raport. 

1. Și dacă luăm în calcul doar decesele cu cauză principală Covid, comunicate public de INS, rezultă o diferență mult mai mare, între 15% și 20%), între datele din INS și cele din Corona.
2. Dacă se iau în calcul și decesele cu cauză secundară Covid, care sunt alte mii de cazuri, abaterea crește și mai mult.

Decontarea la Casa de Sănătate se face pe baza datelor cu „cea mai discutabilă validitate”!

O altă constatare a lecturii raportului este aceea că, atunci când vine vorba de costurile tratării Covid, de ordinul milioanelor de euro, chiar raportorii susțin că „are cea mai discutabilă validitate”.

„Raportarea DRG (n.r. Cea din relația spitale – Casa de Sănătate) pe setul minim de date a pacienților externați are, de departe, cea mai discutabilă validitate deoarece la 99% dintre cazurile care asociau un diagnostic de COVID-19, acesta a fost considerat diagnostic secundar. În mod cert aceasta raportare nu intrunește cerințele de calitate pentru a servi ca sursă de informații pentru numărul deceselor de COVID-19 în prezent”, scriu autorii raportului.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Raportul, aici:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro