Austria se opune în continuare aderării României la spațiul Schengen, a confirmat ministrul austriac de externe

Schallenberg s-a ferit să dea un termen pentru ridicarea blocadei împotriva primirii celor două țări în spațiul european de liberă circulație.

Cererile de azil în Austria (fără a-i include pe ucraineni) aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000 – cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE – ceea ce a determinat guvernul de la Viena să blocheze extinderea spaţiului Schengen în decembrie, când s-a opus primirii României și Bulgariei, nu și Croației.

„Ceea ce este important pentru noi, ca să fim foarte sinceri, este ca cifrele să scadă şi trebuie să existe o scădere susţinută”, a declarat Alexander Schallenberg, calificând veto-ul ţării sale drept un „semnal de alarmă” pentru Bruxelles.

„Trebuie să înţelegem că, atunci când vedem peste 100.000 de cereri de azil la fiecare 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să se deruleze”, a explicat el.

Schallenberg a refuzat să indice un termen pentru ridicarea obiecţiilor Austriei asupra extinderii Schengen, dar cum sosirile de refugiaţi continuă să crească – agenţia de azil a UE a înregistrat în ianuarie o creştere de aproape 60% de la an la an – o rezolvare a impasului privind Schengen pare imposibilă pe termen scurt, scrie Politico.

Schallenberg a declarat că guvernul său a fost încurajat de „planul de acţiune” al UE pentru înăsprirea controalelor la frontieră şi accelerarea procedurilor de azil, dar spune că trebuie să vadă mult mai multe progrese. „Ca ţară aflată în inima Europei, Austria este un mare beneficiar al spaţiului Schengen şi dorim ca acesta să funcţioneze”, a arătat el.

Principalul motiv pentru care Austria are atât de mulţi refugiaţi este faptul că alte ţări ale UE aflate de-a lungul aşa-numitei rute balcanice, în special Ungaria, refuză să înregistreze majoritatea solicitanţilor de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în ţara respectivă, după ce au ajuns în Austria.

Conform aşa-numitei reguli de la Dublin, ţara în care un refugiat intră în UE şi este înregistrat este responsabilă pentru gestionarea cazului persoanei respective, explică Politico.

Anul trecut, UE a primit aproximativ un milion de refugiaţi, excepându-i pe ucraineni, ceea ce reprezintă o creştere de aproape 50%. Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi ca Austria pe cap de locuitor, ambele ţări ar fi avut singure câte un milion, susţine Schallenberg.

Bulgaria şi România încearcă de ani să adere la Schengen şi au reacţionat cu furie la demersul austriac. Ţările de Jos s-au alăturat Austriei şi au spus nu Bulgariei, dar au dat undă verde României.

Miercuri, 26 aprilie, la conferința de presă comună de la București cu ministrul de interne al Austriei, Lucian Bode a cerut din nou ca România să fie primită în Schengen.

„Acum, când am depășit emoția momentului 8 decembrie 2022, vreau să se înțeleagă foarte bine că echilibrul dintre drepturi și obligații este esențial și nu este firesc ca noi, România, să ne asumăm numai obligații, fără a beneficia de drepturile care ni se cuvin”, a spus ministrul român de interne.

A doua zi după vizita lui Gerhard Karner la București, presa austriacă a scris la unison că nu există vreo șansă în acest moment ca Austria să voteze primirea țării noastre în Schengen.

Criticii spun că demersul Vienei erodează inutil unitatea UE, într-un moment în care membrii Uniunii ar trebui să se străduiască să dea dovadă de mai multă unitate. Mulţi membri ai comunităţii de afaceri austriece, care au investiţii importante atât în România, cât şi în Bulgaria, au fost, de asemenea, alarmaţi de decizia guvernului, mai scrie sursa citată.

Cu toate acestea, coaliţia de guvernare din Austria, condusă de Partidul Popular al lui Schallenberg, mai are o altă preocupare: Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, a luat un avans covârşitor în sondajele de opinie, la nivel naţional, cu puţin peste un an înainte de următoarele alegeri la termen. Unul dintre motivele acestei creşteri este faptul că problema emblematică a partidului, migraţia, a revenit în centrul dezbaterii politice.

Începând cu afluxul de refugiaţi din 2015, o serie de ţări UE, printre care Austria, Germania şi Franţa, au început să suspende acordul Schengen la unele puncte de trecere a frontierei. Schallenberg a subliniat că obiectivul final al guvernului său, prin linia sa dură privind extinderea Schengen, este de a reveni la sistemul de dinainte de 2015, în care se călătoreşte cu adevărat fără frontiere.

„Ne dorim un sistem în care să nu mai fie nevoie să menţinem controalele la frontieră”, a spus el. „Nimeni nu are de câştigat şi nu o facem pentru că ne face plăcere, ci pentru că nu avem altă opţiune”, a concluzionat ministrul austriac de externe.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro