Mircea Cărtărescu are o problemă cu unele texte ale sale din manualele școlare. Nici fiul lui nu e un fan al cărților sale. “Sunt mult prea lente, extraordinar de lente”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mircea Cărtărescu are o problemă cu unele texte ale sale din manualele școlare. Mircea Cărtărescu a primit, luni, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa (UOC), pentru întreaga activitate în domeniul literaturii şi ştiinţelor umaniste.
Cu această ocazie, într-o conferinţă de presă, scriitorul a declarant că nu i-a cerut nimeni, vreodată, dintre cei care alcătuiesc manuale şcolare, să-şi dea cu părerea în privinţa textelor care-i sunt preluate, potrivit Mediafax.
„Sigur că acordul mi l-au cerut. Au ales ce au vrut ei şi, cu unele dintre textele care sunt în manualele şcolare, din ce am scris eu, sincer vă spun, nu mă mândresc. Puteau fi alese texte mai bune. Unele dintre ele au fost de fapt bucăţi din scrieri mai lungi şi aici ar fi trebuit să fiu consultat. Pentru că dacă se ia o bucată din << Levantul >>, de pildă, cum există în unele manuale de liceu, în afara unui anume context, dacă nu îi dai, dacă nu decupezi un fragment cu o anumită rotunjime, vă spun sincer că nu se înţelege nimic. Şi de multe ori se întâmplă acest lucru”, a spus Cărtărescu, precizând că i-ar sfătui pe cei care alcătuiesc manuale, când sunt situaţii de felul acesta care implică autori contemporani, aceştia să fie consultaţi. „Clasicii nu mai pot să spună, săracii, nimic. Autorii contemporani ar trebui să fie consultaţi, sau să indice ei ce texte ar dori să fie în manuale, pentru că sunt texte care nu se potrivesc cu vârsta copiilor câteodată, nu se potrivesc cu psihologia lor, nu sunt cele mai interesante pentru vârstele respective”, a explicat el.
Mircea Cărtărescu este de părere că cele mai multe manuale şcolare sunt extrem de conservatoare, „în sensul că multe dintre textele propuse copiilor nu mai au o legătură evidentă cu lumea lor”, copiii nemaiînţelegând cu uşurinţă ce se întâmplă în aceste zone rurale pe care le descrie literatura „mai clasică”.
„Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să apelăm, cu bun simţ, la clasici, pentru că clasicii de asta sunt clasici, că au rezistat de-a lungul timpului. Nu tot Sadoveanu se mai poate prezenta copiilor de astăzi, dar anumite texte din Sadoveanu, inteligent alese, ar fi minunate. Nu tot Eminescu poate să le spună ceva elevilor, dar anumite texte, tot aşa, nu neapărat cele mai cunoscute, pot fi alese de un profesor sau de un alcătuitor de manuale, care ştie într-adevăr despre ce e vorba. Şi aceste texte clasice trebuie mixate cu texte moderne, după părerea mea, cu texte contemporane, de scriitori contemporani. Câţi scriitori sub 50 de ani, mă întreb, există în aceste manuale? Cred că nici nu există sub 50 de ani”, a mai spus Cărtărescu.
Cărtărescu a povestit că însuși fiul său nu este un fan al cărţilor sale, pe care le consideră prea „lente”, iar „copiii de azi sunt copiii ecranelor”.
„Fiul meu, de 14 ani, spune întotdeauna: << Tată, încerc să citesc cărţi, dar sunt mult prea lente, sunt extraordinar de lente. Eu sunt obişnuit cu filmele, cu jocurile pe computer, tot ce are un ritm mult mai susţinut. >> (…) Pentru tinerii din acest moment, este mai dificil să asimileze texte literare. Nu vreau să-i condamn. Cei mai mulţi sunt foarte inteligenţi şi foarte drăguţi. Am lucrat toată viaţa mea cu oameni tineri şi astăzi fac acelaşi lucru, însă percep altfel şi timpul şi textele şi tot ce ţine de formarea de sine. Copiii de azi sunt copiii ecranelor. Pentru ei pagina nu mai semnifică foarte mult, fiindcă nu seamănă cu un ecran. Dacă sunt tentaţi să citească citesc, tot pe device-uri citesc, pe telefon sau pe tabletă. E foarte bine şi aşa, numai să o facă”.
Scriitorul consideră că poeţii şi prozatorii care au acum în jur de 40 de ani sunt foarte interesanţi şi multe dintre textele lor ar putea plăcea copiilor. „Nu toţi sunt numai erotici şi violenţi. Mulţi sunt absolut minunaţi”, a mai spus Cărtărescu, apreciind că ar trebui făcut un „compromis între literatura clasică şi cea de azi”.
Mircea Cărtărescu are o problemă cu unele texte ale sale din manualele școlare. Mircea Cărtărescu – scurtă biografie
Scriitorul s-a născut pe 1 iunie 1956 în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi literatura română a Universităţii din Bucureşti în 1980.
În prezent, este profesor doctor la Catedra de Istoria literaturii române a Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti.
Este poet, prozator, critic literar şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN România şi al Parlamentului Cultural European.
Este autor a peste douăzeci şi cinci de volume personale şi este prezent în numeroase volume colective şi antologii.
Citește șiMircea Cărtărescu, laureat al Premiului Național de Poezie Mihai EminescuMesajul lui Mircea Cărtărescu, după ce Bob Dylan a câștigat premiul Nobel pentru Literatură: Îmi este atât de milă de scriitori adevărațiMircea Cărtărescu sare în apărarea Oliviei Steer. “E o victimă, aproape o martiră”
