NATO ia în calcul să desfășoare noi grupuri de luptă în estul Europei, care ar putea fi coordonate din România

Oficialii din statele membre NATO, care se întâlnesc miercuri și joi, vor decide dacă să desfășoare aceste grupuri de luptă, care vor avea câte 1.000 de militari, în România, Bulgaria, și posibil în Ungaria și Slovacia.

Diplomații au precizat pentru Reuters că cel mai probabil, miniștrii vor decide să ceară comandanților militari elaborarea unui plan pentru desfășurarea celor patru grupuri de luptă.

„Va exista o directivă ce ne va permite să escaladăm, dar și să dezescaladăm, dacă Rusia își retrage militarii”, a spus un înalt oficial NATO.

Potrivit acestuia, orice grup de luptă desfășurat în est va fi unul nou, care va suplimenta prezența militară deja existentă pe flancul de Est al Alianței.

Rolul unei astfel de decizii ar fi acela de a demonstra determinarea NATO în regiunea importantă din punct de vedere strategic a Mării Negre și în zona Ungariei și a Slovaciei.

O decizie finală pe această temă va fi luată mai târziu, deși atât Franța cât și Bulgaria s-au oferit să conducă grupurile de luptă din România, respectiv Bulgaria, scrie Reuters.

Dacă decizia va fi în cele din urmă luată, am putea vorbi despre cea mai importantă mișcare de trupe din NATO după 2014, când Alianța și-a instituit grupurile de luptă din Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, susținute de tancuri, apărare anitiaeriană și unități de supraveghere, drept răspuns la anexarea Crimeei.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

De notat că orice astfel de desfășurare de forțe ar încălca în mod direct revendicările de securitate ale Moscovei.

Slovacia și Ungaria, reticente

NATO insistă că grupurile de luptă din statele baltice nu reprezintă baze permanente, ci mai degrabă o prezență „persistentă” a trupelor, un avanpost al unui răspuns mai amplu pe care Alianța l-ar oferi în cazul unei invazii ruse a teritoriului NATO.

Recent, chiar secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a sugerat că există posibilitatea sporirii grupurilor de lupte.

Un oficial al președinției franceze a spus și el că orice desfășurare de trupe în România va fi decisă după un acord al NATO și că organizarea grupurilor de luptă va fi un proces de durată.

„Va exista o dezbatere în cadrul Consiliului Nord-Atlantic și ne uităm practic la un termen limită de câteva luni”, a spus oficialul.

În vreme ce România și Bulgaria s-au arătat dispuse să găzduiască aceste grupuri de luptă, Ungaria și Slovacia, dornice să nu provoace Rusia, ar dori să evite modelul baltic, al grupurilor de luptă oficiale, scrie Reuters.

De aceea, NATO ar putea lua în considerare o forță multinațională condusă de Franța în România, care ar coordona exercițiile aliate din Estul Europei și ar permite trupelor să zboare în și din regiune, fără să instituie o prezență formală.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Rusia semnalează o posibilă dezescaladare

Reuniunea la nivel ministerial are loc într-un moment crucial al crizei de la granița ucraineană. Moscova a asigurat marți că președintele Vladimir Putin este gata să negocieze pe tema chestiunilor de securitate, într-un moment în care unele trupe ruse au început retragerea de la graniță, posibile semne de dezescaladare a crizei.

Purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării de la Moscova a anunțat marți retragerea unor trupe de la granița ucraineană, scrie The Guardian. „Unitățile din districtele sudice și vestice, care și-au finalizat misiunile, urcă în trenuri și camioane și se vor întoarce în garnizoane azi”, a spus oficialul.

Anunțul oficialilor ruși contrastează cu informațiile transmise de tabăra occidentală, care a sugerat că în ultimele zile, Rusia și-a sporit mobilizarea militară de la granița ucraineană.

Experții au subliniat că deocamdată rămâne neclar cât de amplă va fi retragerea militară rusă, în condițiile în care Moscova a mobilizat în ultimele luni peste 100.000 de militari, în mai multe puncte de graniță.

New York Times scrie că, potrivit anunțului, trupele retrase vor fi cele din districtele din apropierea Ucrainei, ceea ce înseamnă că, chiar aflate în baze, ele vor rămâne relativ în apropierea graniței. În schimb, cel puțin deocamdată, trupele sosite lângă Ucraina din Siberia și Orientul Îndepărtat vor rămâne deocamdată pe poziții.

Urmărește-ne pe Google News