Vecinii Rusiei îi îndeamnă pe aliații din NATO să reintroducă serviciul militar obligatoriu: „Ne-am pierdut libertatea o dată”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Invazia rusă în Ucraina, lansată în urmă cu mai bine de doi ani, a readus în discuție introducerea stagiului militar obligatoriu în țările din Europa, statele învecinate cu Rusia îndemnându-i pe aliații lor din NATO mai îndepărtați, să le urmeze exemplul și să repornească recrutările, relatează BBC.
Cuprins:
Norvegia a anunțat recent că mărește numărul de recruți, după ce luna trecută Danemarca a declarat că intenționează să extindă recrutarea la femei și să mărească durata serviciului militar. Letonia și Suedia au reluat recent serviciul militar obligatoriu, iar Lituania l-a reînceput după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
Totul după ce, în urma încheierii Războiului Rece, când relațiile cu Rusia post-sovietică începuseră să se îmbunătățească, în anii 1990, recrutarea militară părea să fi devenit istorie în multe părți ale Europei. Nu este însă și cazul Estoniei, unde ar fi fost imposibil ca durerea colectivă a ocupației și a deportărilor să se fi estompat, notează BBC.
„Este un serviciu pentru țara ta”
Toivo Saabas, în vârstă de 25 de ani, absolvent de inginerie mecanică de la Universitatea Southampton, face parte din generația actuală de tineri estonieni care îndeplinesc serviciul militar – o îndatorire pe care trebuie să o respecte toți bărbații de peste 18 ani, în timp ce pentru femei este voluntară.
În timp ce participă la antrenamentele din pădurea înghețată a Estoniei, tânărul știe că într-o zi totul ar putea fi real.
„Ne antrenăm pentru orice amenințare. Suntem pregătiți pentru orice vine în Estonia și suntem gata să apărăm țara”, declară el.
„Te afectează”, spune Toivo despre antrenamentul pe care îl consideră cea mai dură experiență din viața lui.
„Dar, în cele din urmă, este un serviciu pentru țara ta. Să fii pregătit pentru orice este mai bine decât să te cam furișezi și să încerci să te sustragi acestui serviciu”, adaugă tânărul.
„Țara noastră se bazează pe rezerve, iar acești băieți ocupă mereu locurile. Dar, de asemenea, primesc abilitățile necesare pentru a se descurca în viață - în special pentru a-și dezvolta încrederea în sine. Peste câteva săptămâni, acești băieți vor fi gata să lupte cu inamicul”, explică, la rândul lui, căpitanul Mikk Haabma, referindu-se la Rusia.
„De recruții din Ucraina îmi pare rău. Ei luptă pentru viețile lor”, spune căpitanul care supraveghează procedurile.
„Avem NATO și superioritatea tehnică” față de Rusia
Rusia nu a atacat niciodată o țară membră NATO, alianță al cărei pact de apărare colectivă înseamnă că un atac asupra unui membru constituie un atac asupra tuturor. Kremlinul ridiculizează însă sugestiile că ar putea face acest lucru.
Marea Britanie, SUA și Franța, toate membre NATO, au fiecare arme nucleare, la fel ca Rusia, astfel încât ar exista îngrijorări cu privire la riscul unei escaladări nucleare ca urmare a unui astfel de conflict.
Căpitanul Haabma spune că Rusia s-ar confrunta cu „o înfrângere masivă” dacă ar ataca.
„Bineînțeles, ei au numerele, dar, în cele din urmă, la nivel strategic, avem NATO și superioritatea tehnică”, crede el.
Șefa guvernului estonian Kaja Kallas vorbește despre faptul că în țara sa există, în același timp, un sentiment de siguranță, fiind parte a unei alianțe extinse, și de teamă cu privire la ceea ce ar putea face Vladimir Putin în continuare.
Ea subliniază, în acest context, importanța alocării de către aliații din NATO a 2% din PIB pentru apărare.
„În 1938, era clar că războiul se apropia, așa că cheltuielile pentru apărare au fost majorate cu 100%, dar era deja prea târziu. Asta este ceea ce trebuie să facem acum pentru a ne păstra modul de viață, pentru a păstra pacea în Europa”, spune Kaja Kallas.
Cu toate acestea, în 2024, mai puțin de două treimi dintre membrii NATO sunt pe cale să își atingă obiectivul de finanțare de 2%, un deficit contestat în repetate rânduri de Donald Trump în perioada în care era președinte al SUA.
„Ne-am pierdut independența și libertatea o dată și nu vrem să le pierdem din nou”
Premierul estonian consideră că recrutarea este o altă parte integrantă atât pentru o descurajare a Rusiei, dar și o apărare mai puternică în cazul în care aceasta atacă.
„Avem o armată de rezervă de 44.000 de persoane care ar echivala, pentru Marea Britanie, cu aproximativ două milioane de oameni. Două milioane de oameni care sunt gata să își apere țara și știu ce au de făcut”, a declarat ea pentru BBC.
La remarca jurnalistului britanic care o intervieva cu privire la faptul că șeful armatei britanice a fost mustrat de Guvern după ce a spus că Regatul ar trebui să formeze o „armată de cetățeni” pregătită să lupte în viitor într-un război terestru, Kallas a reacționat: „Ei bine, nu mă surprinde pentru că avem contexte istorice diferite. Ne-am pierdut independența și libertatea o dată și nu vrem să le pierdem din nou. Se spune că înțelegi libertatea și ce înseamnă ea doar atunci când nu o ai”.
„Este absolut necesar să recrutezi oameni. Altfel, această țară nu va mai exista”
Nu toți tinerii estonieni sunt însă entuziasmați în legătură cu îndeplinirea serviciului militar.
„Nu sunt un soldat”, cântă Villem Sarapuu, în vârstă de 25 de ani, membru al trupei de indie rock The Boondocks din Pärnu, un oraș de coastă din sud-vestul Estoniei.
Totuși, timp de două luni, el a îmbrăcat zilnic uniforma militară pentru serviciul militar.
„Pentru început, chiar nu am vrut să o fac. Nu cred că sunt mulți oameni care se duc acolo de bună voie”, povestește tânărul, adăugând că această perioadă a avut un impact asupra stării sale mentale.
„Ești izolat de toată lumea și de lumea largă, dar ești încă în Tallinn”, explică el.
După antrenamentul fizic inițial, Villem și-a petrecut cele șase luni rămase cu orchestra militară, cântând în cele din urmă la parada de Ziua Independenței.
„Prietenii mei care făceau serviciul adevărat râdeau de mine într-un mod pozitiv. Dar eu făceam același lucru: este vorba de a-ți reprezenta țara, nu trebuie să fii în tranșee”, consideră tânărul, care spune că acum privește înapoi la pregătirea sa militară cu amintiri frumoase.
Este însă un contrast puternic cu o profundă neliniște colectivă pe care generația sa o simte în fața perspectivei că Rusia ar putea ataca, adaugă el.
„Dacă mă gândesc la liberul arbitru al oamenilor, recrutarea nu este un lucru foarte frumos de a forța oamenii să facă. Dar când vine vorba de o țară precum Estonia, destul de mică, este absolut necesar să recrutezi oameni pentru a face acest lucru. Altfel, această țară nu va mai exista”, conchide Villem.
Fotografie cu caracter ilustrativ: Profimedia
Marica13 05.04.2024, 15:58
Dar nu trebuia scos de la început orice țară are nevoie de oameni bine pregătiți
..ZORRO.. 06.04.2024, 10:23
Doar APV-istii se bucura de stagiul militar obligatoriu... dar lumea s-a schimbat, iar in cazul unui razboi le va fi mai frica de baietii mobilizati fortat decat de inamic...
nobody 06.04.2024, 14:19
Era o simulare care arata ca in cazul invaziei rusnacilor acestia ar ajunge la Bucuresti in mai putin de 24 de ore. Iar simularea nu era facuta de rusi... Recrutarea obligatorie a "fetitelor" si celorlalte 300+ de genuri pentru a-i readuce la stadiul de barbati presupun! Pe de alta parte, logica elementara iti spune ca rusnacii nu au de ce sa se complice cu un razboi in europa, atat vreme cat au resurse iar europenii sunt dependenti de resursele lor.
GHEORGHE31 08.04.2024, 13:09
Da erea f.bun serviciul militar ,invatau multe in armata, acum au timp de droguri si masini scumpe, mai bine ar introduce serv militar obligatoriu.