Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European: „Conținutul care merge cel mai bine online este cel aproape fals, doar puțin distorsionat”

Transparență și responsabilitate în combaterea dezinformării

În deschiderea evenimentului, Marian Preda, rectorul Universității din București, a evidențiat necesitatea colaborării strânse dintre mediul universitar și instituțiile europene pentru a înțelege mai bine impactul inteligenței artificiale și al dezinformării. Totodată, acesta a accentuat rolul fundamental al educației în dezvoltarea spiritului critic al noilor generații. 

La dezbatere s-au alăturat Nicolae Șefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, Dan Barna, membru al Grupului Renew Europe, Mădălina Voinea, coordonatoarea programului de monitorizare digital a Expert Forum, Răzvan Szabo, membru al Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, iar din partea UB, s-a alăturat lect. Univ. dr. Bogdan Oprea, director al Departamentului de Jurnalism (FJSC).

Evenimentul a fost moderat de Eliza Vaș, coordonatoarea Compartimentului Studii a Institutului din România și face parte din programul UniPE, Parlamentul European în dialog cu studenții, prin care se dorește construirea transparenței și încrederii în instituțiile publice și  abordarea unor teme europene de interes,

În cadrul evenimentului, reprezentații Parlamentului au prezentat instrumentele legislative adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea răspândirii dezinformării în mediul online. A fost menționat Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), care are obligații clare pentru intermediarii și platformele online – de la rețelele sociale, la platformele de conținut și magazinele de aplicații. Scopul principal este de a preveni activitățile ilegale și dăunătoare din mediul digital, precum și diminuarea răspândirii informațiilor false. Regulamentul prevede obligația platformelor de a oferi transparență cu privire la modul în care funcționează algoritmii care influențează distribuirea conținutului și recomandările afișate utilizatorilor. Din 17 februarie 2024, prevederile DSA se aplică tuturor platformelor online din Uniunea Europeană.

Totodată, au fost prezentate inițiativele europene de sprijin în combaterea dezinformării, precum Observatorul European al Mass-Mediei Digitale (EDMO), care are rol în verificarea informațiilor din Europa și în dezvoltarea unor resurse educaționale pentru jurnaliști, profesori.

Participanții au fost invitați să consulte și platforma EU vs Disinformation, un proiect lansat în 2015, care colectează și analizează cazuri documentate de dezinformare – numărul acestora depășind în prezent 20.000.

„Inteligența artificială devine sursă în sine, în loc să fie un instrument care folosește surse”

Pe lângă tema dezinformării, discuția s-a extins și asupra reglementării inteligenței artificiale în Uniunea Europeană. S-a subliniat faptul că prioritatea Parlamentului European este ca sistemele de inteligență artificală utilizate în statele membre să fie sigure, transparente, verificabile și nediscriminatorii. 

Un aspect accentuat de vorbitori a fost nevoia ca imaginile și materialele audio-video artificiale sau manipulate (deepfake) să fie clar etichetate, pentru a preveni inducerea în eroare a utilizatorilor.

S-a amintit că, dincolo de instrumentele și legislația UE, un rol esențial în combaterea dezinformării îl are fiecare cetățean, prin dezvoltarea gândirii critice, verificarea surselor și evaluarea atentă a informațiilor întâlnite în mediul digital.

Nicolae Ștefănuță a discutat 4 idei principale: „Foarte curând, nu vom mai putea distinge adevărul de fals.” În drum spre eveniment, spune că a fost curios să vadă ce spune inteligența artificială despre el: „Se pare că am patru fete. Am doar două. Se pare că am fost fotbalist. Nu am fost. Eu în momentul acesta nu mai pot să am încredere în internet.” Concluzia sa a fost că, în momentul de față, încrederea în internet devine problematică, deoarece inteligența artificială generează și amplifică informații false care ajung să se valideze singure.

A mai spus că, inteligența artificială devine sursă în sine, în loc să fie un instrument care folosește surse. „E ca și cum aș spune: ia să scriu un articol despre doamna X. Și ceea ce găsesc e tot ceea ce a produs AI despre doamna X.” 

A explicat fenomenul numit AI-slop – conținut produs special pentru a obține engagement în social media, indiferent de adevăr. A dat ca exemplu imaginile cu „statui din colaci în formă de cai” devenite virale. IA le-a reprodus, înainte ca influenceri să le preia pentru profit. „Conținutul care merge cel mai bine online este cel aproape fals, doar puțin distorsionat.”

A evidențiat riscul manipulării opiniei publice prin imagini, clipuri și mesaje generate artificial. „Războiul hibrid prin AI este cel mai ieftin lucru posibil.” A exemplificat situația Republicii Moldova, unde, cu câteva zeci de milioane de dolari investiți în campanii online, s-a influențat masiv rezultatul unui referendum.

Primul curs universitar din România dedicat dezinformării

Prof.univ. dr. Bogdan Oprea a subliniat că Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității din București a lansat primul curs universitar din România dedicat studiului manipulării și dezinformării. Intitulat „Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică”, programul a fost apreciat în 2022 cu Premiul pentru cel mai inovator curs în domeniul Științe sociale, în cadrul Premiilor Senatului Universității.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.