Toate instanțele din România, respectiv judecătorii, tribunale și curți de apel, vor aplica, începând cu 15 septembrie, un nou mecanism de gestionare a dosarelor, cunoscut sub denumirea de „normare”. Acesta stabilește câte cauze poate soluționa o instanță zilnic, în funcție de volumul de muncă și de resursele disponibile. Potrivit News.ro, măsura încearcă să echilibreze numărul de dosare cu capacitatea reală de procesare a sistemului judiciar.
Cuprins:
Mecanismul presupune stabilirea unui număr maxim de dosare care pot fi gestionate zilnic de o instanță, în funcție de numărul de judecători. De exemplu, o judecătorie cu patru judecători va putea soluționa 2.304 dosare pe an, echivalentul a aproximativ 6,3 dosare pe zi. Dacă într-o anumită zi sunt înregistrate mai multe dosare decât capacitatea prestabilită, cele care depășesc acest prag vor fi amânate pentru zilele următoare.
Un exemplu concret: pe 15 septembrie, o instanță primește șapte dosare, dar poate soluționa doar șase. Dosarul excedentar va fi amânat pentru 16 septembrie, când, împreună cu alte șapte dosare noi, vor fi soluționate alte șase cauze, iar două vor rămâne în așteptare. În zilele următoare, dosarele rămase vor fi repartizate, în funcție de capacitatea zilnică.
Nu toate cauzele vor fi tratate la fel. Conform Hotărârii Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1642, anumite dosare sunt exceptate de la acest mecanism, cum ar fi încuviințările de executare silită. Acestea nu vor fi incluse în calculul capacității zilnice și vor fi soluționate în mod prioritar, fără a afecta numărul maxim de dosare repartizate zilnic.
De exemplu, dacă o instanță primește șapte dosare obișnuite și trei încuviințări de executare silită, cele trei cereri de încuviințare vor fi soluționate imediat, iar din celelalte dosare, doar șase vor fi procesate, lăsând unul în așteptare.
Pe de altă parte, există și cauze prioritare, cum ar fi ordinele de protecție, care trebuie soluționate imediat, chiar dacă acest lucru înseamnă depășirea capacității zilnice. În acest caz, dosarele care depășesc limita maximă vor fi scăzute din capacitatea zilelor următoare. De exemplu, dacă într-o zi sunt înregistrate zece ordine de protecție, toate vor fi soluționate, însă capacitatea pentru ziua următoare va fi redusă corespunzător.
Limitele impuse de mecanism se bazează pe datele Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) și pe media europeană, excluzând România. Astfel, s-a stabilit o capacitate de referință de 288 de dosare anual pentru un judecător de judecătorie, 192 pentru un judecător de tribunal și 119 pentru un judecător de curte de apel. Totuși, implementarea se va face treptat: în primul an, capacitatea va fi dublă față de media europeană, urmând să fie redusă treptat pentru a ajunge la nivelul mediu în al treilea an.
Sistemul judiciar din România se confruntă cu un volum de dosare de trei până la patru ori mai mare decât media europeană. Între 2020 și 2024, numărul dosarelor nou-intrate a crescut cu peste 27%, în timp ce numărul judecătorilor și al personalului auxiliar a rămas relativ constant în ultima decadă.
„Capacitatea de muncă a sistemului are limite fizice: anul are 365 de zile, dintre care aproximativ 250 sunt lucrătoare, săptămâna are cinci zile de lucru, iar ziua de muncă are opt ore”, explică autorii mecanismului. Aceștia subliniază că volumul mare de muncă afectează calitatea actului de justiție.