Vlad Voiculescu, europarlamentar, vicepreședinte USR și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, a discutat cu Libertatea, la Strasbourg, despre propunerea de premier desemnat, pe care o vede ca ultima înainte de anticipate, opțiunile aflate pe masă pentru a rămâne Uniunea la guvernare, dar și cât de afectat poate fi parteneriatul PNL-USR de modul cum se vor raporta la noul cabinet.
Cuprins:
Libertatea: Deși suntem la Strasbourg, toată atenția noastră este la ceea ce se întâmplă la București. Am avut luni seară un nou premier desemnat. Este vorba de Luca Niculescu, al patrulea premier pe care îl propune Nicușor Dan. Dumneavoastră, ca reprezentant al conducerii USR, cum traduceți această nouă desemnare?
Vlad Voiculescu: Lucrurile cred că sunt relativ transparente. Cred că este destul de clar că președintele nu a vrut un premier de la PSD, cred că este destul de clar că președintele nu vrea o majoritate cu AUR. Și atunci ce vă pot spune e că persoana domnului Luca Niculescu este evident o alegere decentă. Este un om decent, cred că există un consens. Nu există niciun motiv pentru care USR sau oricare dintre celelalte partide să nu stea de vorbă cu dumnealui.
Cum o să arate guvernul, cum o să fie planul acestui premier desemnat pentru următoarea guvernare, asta rămâne de văzut.
-Așadar, așteptați lista de miniștri și programul de guvernare pentru a lua o decizie dacă votați sau nu votați acest nou guvern?
-Cred că acestea sunt cele două lucruri pe care le așteaptă fiecare român, să vadă în ce direcție o să meargă noul guvern. Și da, cum o să arate lista de miniștri a acestui nou guvern este extrem de important.
-USR vrea să trimită oameni în acest nou guvern? Adică miniștri în primul rând?
-Depinde cine sunt ceilalți (n.r. - miniștri). Avem niște promisiuni pe care nu e bine să le încălcăm. Pentru că încălcarea promisiunilor de către politicieni a adus la încrederea foarte scăzută în clasa politică. Ce am promis noi, ce am spus foarte clar este că dacă PSD va produce alături de AUR o criză guvernamentală, ceea ce au făcut acum 5 luni, când au votat în Parlament moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, USR nu va mai guverna alături de ei. Ne vom păstra acest punct de vedere, această decizie pe care am luat-o în forurile statutare. Deci USR nu va avea miniștri în acest guvern, dacă vor exista miniștri PSD. Altfel, dacă vom vota acest guvern depinde de programul de guvernare și de cine va implementa acel program de guvernare.
Problema pe care am avut-o cu PSD e foarte simplă. Ne-am așezat la masă după alegerile prezidențiale, am stabilit un program de guvernare și în programul de guvernare erau inclusiv reforme. Reformele nu sunt ceva colorat, ceva dorit doar de USR și de Ilie Bolojan. Reformele sunt absolut necesare pentru că statul român nu mai poate funcționa așa cum a funcționat, cu companii din care se scurg banii, cu companii de stat care ard avuția națională, cu o grămadă de pilăreală la stat, peste tot, care nu se lasă reformată și are suport atât în tenebrele statului, cât și în anumite partide care susțin și au susținut în toți anii aceștia sistemul și au profitat. Dacă ne uităm la anumite partide, și am în vedere în principal PSD, dacă ne uităm câți membri de partid sunt angajați la stat, ne luăm cu mâinile de cap. Și nu cred că este un singur român care să nu cunoască pe cineva care a fost la școală mai mult sau mai puțin strălucit, în general mai puțin strălucit, dar care la un moment dat a intrat în politică și așa a căpătat un job: un CA (n.r.- consiliu de administrație) sau ceva de genul ăsta.
Nu poate să mai funcționeze statul așa. Ne împrumutăm - România se împrumută îngrozitor de mult, pe prețuri foarte mari, plătind cea mai mare dobândă din Europa.
-Reforma pare un cuvânt de dicționar, dacă ne uităm la România ultimilor ani. Iar dumneavoastră ați fost axat mai ales pe zona de sănătate. Și aș aduce în discuție o singură temă: spitalele din PNRR. Am văzut cum au fost 49, au ajuns 27, apoi au fost 8, iar în final am rămas cu 7.
-Din care unul a fost lansat și la restul aș vrea să văd și eu fotografii ale stării actuale. Adevărul este așa: România a avut în 2021 o oportunitate extraordinară. Și pe sănătate a avut mai mulți bani de investiții decât a avut în ultimii 40 de ani. Cred că dacă adunăm toți banii pe care i-am avut pentru investiții (n.r. - pe sănătate) din anii '80 până în 2021, nu am avut atât de mulți cât au avut Alexandru Rafila și Alexandru Rogobete, ca secretar de stat, apoi ca ministru la îndemână. O sumă extraordinară de bani: peste 2,5 miliarde de euro la dispoziție pentru investiții în spitale.
Haideți să ne uităm pe cifre și pe date. Deci peste 2,5 miliarde de euro disponibile în 2021. La sfârșitul anului 2021 aveam deja aprobat PNRR-ul. După care avem un an și ceva, până în februarie 2023, în mandatul domnului Rafila cu secretar de stat Rogobete. Până în februarie 2023 s-au certat cu baronii locali de la PSD și PNL să vadă unde sunt acele spitale, care să fie tăiate de pe listă. Unele care erau pregătite deja, cu documentații complete, cum era spitalul mare din Sibiu, care a fost scos de pe listă. Altele, precum spitalul de la Brașov, de asemenea, au fost scoase de pe listă.
Cele care au rămas pe listă, 27 de spitale, au fost puse acolo și bătute în cuie prin hotărâre de guvern în februarie 2023. Deci am pierdut aproape un an și jumătate. Din februarie 2023 cu acele 27 de spitale ar fi trebuit să înceapă. Ce s-a întâmplat vedem astăzi. Mai întâi au devenit opt, apoi au devenit și mai puține. Ce s-a întâmplat astăzi este că o singură clădire, de la Bistrița, a fost inaugurată. Dacă totul funcționează cum trebuie acolo am niște îndoieli, dar asta contează mai puțin. Însă ce contează și e și mai grav e că din 27 de spitale avem extrem de puțin realizate. Eu cred că mai puțin de jumătate de miliard de euro a fost folosită. Restul de vreo două miliarde, cred, este o pierdere pentru sistemul de sănătate. Din fericire, ce a reușit Dragoș Pîslaru este să facă tot felul de aranjamente financiare astfel încât să nu pierdem toți banii, noi ca țară, din PNRR.
Practic, în loc de spitale s-au finanțat sau am putut să recuperăm banii pentru apă și canal și alte lucruri. Dar sănătatea din România a pierdut undeva pe la două miliarde de euro. Bani care trebuiau să se vadă în clădiri noi de spitale.
Repet: am avut o oportunitate excepțională. Sper să mai prindem în timpul vieții noastre o astfel de oportunitate. Și sper să nu o mai tratăm cum am tratat-o. Dar e o tragedie și îmi măsor bine cuvintele. Este pur și simplu o tragedie că am avut toți banii aceștia la dispoziție și nu au fost folosiți.
-Revenind la aspectul guvernării și al cabinetului Niculescu, este o condiție minimală ca USR să aibă cel puțin secretari de stat și prefecți pentru a susține un guvern, dacă se decide o linie tehnocrată la nivel de miniștri.
-Nu! Noi niciodată nu am spus: vrem să avem noi omul ăsta acolo. Sau omul acesta dincolo. Ce contează mai mult este ce o să facă acest guvern pentru România. România nu este într-o situație financiară bună, România nu o să mai poată anul viitor, practic, să se bazeze pe fondurile din PNRR și asta va aduce un minus de câteva miliarde. După care avem dobânzi în creștere, avem acest pericol al ratingului de țară, care e deasupra capului nostru întotdeauna și poate să cadă securea. În momentul în care noi suntem clasați ca junk, deci sub investment grade, sub nivelul în care fondurile mari de pensii împrumută România, în momentul acela, dobânzile se duc la cer și practic nu mai ai de unde să te împrumuți ca să plătești cât avem dobândă de plătit în fiecare zi.
Iar toate acestea: bani mai puțini din PNRR, dobândă mai mare plus alte lucruri care vin la plată. Dacă ne uităm la alte lucruri, de la MApN, alte achiziții care au fost făcute și vin la plată, asta ne dă o imagine care ne sugerează că dacă nu avem un guvern care chiar să țină frâiele, să continue reformele și chiar să le accelereze pentru că în Guvernul Bolojan nivelul de ambiție al reformelor pe care ni-l doream noi, USR, a fost blocat și nu de Bolojan, nu de PNL, ci de PSD. PSD mai întâi a blocat reformele care erau absolut necesare, după care a început să întrebe: dar care reforme? Păi, cele pe care ei le-au blocat la început și multe altele care trebuiau făcute și care trebuiesc în continuare făcute.
Dacă nu e un guvern care să-și asume lucrurile astea, să-și asume să restructureze companii de stat, să-și asume să oprească hemoragia din anumite instituții de stat și să oprească pilăraia, inclusiv din spitale. Vorbim și toată lumea vorbește: să nu se blocheze posturile în spitale! Și eu am zis-o primul: să nu fie blocate posturile în spitale, să aibă oamenii tineri, care termină facultatea de medicină, să aibă unde să se angajeze. Asistente, infirmiere, avem nevoie de toți.
Pe de altă parte vedem, și în București, dar mai ales când ieși din București, cum șefii de județ, baronii de la județ sau primărie, au câte un manager de spital care se ocupă cu colectarea mitei. Vezi cum pentru asistenta medicală, pentru un post de asistentă medicală, se plătește 15.000-20.000 de euro. Bani care după aceea trebuie recuperați de la pacienți. Bani pe care îi recuperează apoi prin mită de la pacienți. Vezi cum posturi de medic sunt cumpărate. Toată lumea înțelege că toate acestea nu se întâmplă numai la nivelul spitalului, ci managerii de spital sunt puși acolo politic și după managerii de spital probabil se așteaptă toată lumea ca ei să colecteze banii aceia de șpagă și să-i dea mai departe către anumiți politicieni, acești baroni locali.
Lucrurile acestea nu mai pot să continue la infinit și la ce au dus astea este o scădere dramatică a (n.r. - încrederii) oamenilor în instituții, în partide politice, în Parlamentul României și în instituțiile de la nivel local. Unde duce asta? Poate să ducă către haos, poate să ducă la votul unor partide care spun trebuie să distrugem tot, trebuie toată lumea la închisoare etc. Ceea ce vedeți când auziți discursurile unora de la AUR sau ale altora din diverse partide care sunt anti sistem. Au dreptate să fie anti-sistem pentru că sistemul a eșuat. Sistemul ăsta de partide vechi care aduc oameni corupți și îi fac baroni locali, practic nu s-a ocupat de nevoile reale ale oamenilor, ci le-a luat voturile și apoi s-a ocupat de propria îmbogățire. Și dacă vă uitați la mașinile și vilele lor nu pot fi nicicum justificate, ale unor oameni care lucrează la stat.
-De câți premieri este nevoie să-i vedem desemnați și să cadă în Parlament pentru a fi declanșate anticipatele? Și când se vor putea gândi și partidele tradiționale la suspendarea președintelui, dacă tot avem o sarabandă de premieri care nu trec?
-Eu nu cred că președintele va aștepta la infinit. Cred că e posibil ca aceasta să fie ultima încercare. Este propria evaluare, nu am vorbit cu dumnealui despre asta, dar cred că avem deja al patrulea premier desemnat, cred că dacă acest premier nu va reuși să formeze un guvern și o majoritate care să-l voteze în Parlamentul României, cred că alegerile anticipate sunt o posibilitate. Pentru USR alegerile anticipate au fost întotdeauna o variantă, nu numai pentru a reseta cadrul politic, dar de la un punct încolo politicienii nu mai au dreptul să decidă dacă lucrurile nu reușesc pentru țară. Și atunci trebuie să ne reîntoarcem la popor și să ne spună poporul cine ar trebui să ne conducă destinele mai departe. Dacă vor în continuare PSD, atunci o să vedem în votul pentru PSD. Dacă vor altceva, o să vedem, de asemenea. Cred că de la un punct încolo politicienii trebuie să se întoarcă către popor.
-Va avea loc o ruptură a parteneriatului PNL-USR în condițiile în care liberalii decid să voteze viitorul guvern, iar USR decide să spună pas? Pentru că pot fi și păreri divergente?
-Pot fi divergente. Cred că ceea ce ne unește pe noi și pe premierul Bolojan, și o parte a PNL este înțelegerea foarte pragmatică, mai puțin ideologică, a faptului că statul român nu mai poate să funcționeze cum a funcționat, cu niște partide care extrag niște rente, își plasează oamenii. Sunt practic partide, și PNL a fost de asemenea un partid, alături de PSD, un partid care a funcționat ca o agenție de forță de muncă, de plasare a forței de muncă în instituțiile statului. Și asta înseamnă căpușare, asta înseamnă scăderea nivelului de competență în stat. Pentru că știi că dacă acolo te-a pus partidul nu ai de ce să livrezi ceea ce ar fi trebuit să livrezi, ca funcționar al statului român. Și de asemenea, cred că indiferent care sunt deciziile de moment, care pot fi diferite ale unui partid de ale altuia, cred că asta ne unește. Cel puțin cu acea parte din PNL, din care fac parte Ilie Bolojan, Siegfried Mureșan. Cred că suntem condamnați, dacă vreți, să continuăm mai departe, pentru că trebuie să atingem o masă critică inclusiv în politică, care să vrea și să poată face politică.
-La nivel european, un dosar foarte important unde sunteți raportor este cel privind implementarea Planului European de Combatere a Cancerului. Cât de dispusă vedeți și Comisia să sprijine, deși știm că în zona aceasta de sănătate, împărțirea atribuțiilor e destul de dificilă?
-Discuția este, pe de-o parte, cu Comisia Europeană, pe de altă parte, aceea de a forma o majoritate politică în Parlamentul European. Și mai sunt și statele membre. O parte din atribuțiile pe sănătate sunt la statele membre, o parte mai mică poate fi abordată la nivel european. Ce spune Planul European pentru Combaterea Cancerului, unde am fost raportor: spune că ar trebui să punem mai mult accent pe prevenție. 40% din toate cancerele și vorbim de 1,3 milioane de oameni care mor în toată UE, pe an, de cancer, peste 2,5 milioane de oameni care se îmbolnăvesc de cancer în toată UE, cele mai mari costuri ale sistemului de sănătate la nivel european, undeva la 7% sunt pentru tratamentul cancerului. Deci vorbim de cea mai mare povară la nivel european asupra sistemelor de sănătate și la nivel european vorbim despre tragedii sau greutăți enorme. Puțini oameni își pot imagina ceva mai grav decât să fie diagnosticați cu cancer. 40% din cancerele de la nivelul UE sunt prevenibile. Dacă ne-am schimba felul de a consuma alimente, de a fuma, respectiv nu fuma, de a consuma excesiv alcool sau nu, lucrul acesta ne-ar salva de cancer, pur și simplu.
Undeva la 27% din cancere la bărbați sunt provocate de fumat sau într-o legătură directă cu fumatul. Vorbim despre reguli mai clare pentru noile produse cu tutun, acele produse de vaping, care otrăvesc copiii, îi fac dependenți. Vorbim despre evaluarea lor și autorizarea, respectiv lipsa autorizării lor înainte de a fi puse pe piață, vorbim de asemenea despre cum se comercializează aceste produse. Și le vedeți la fiecare supermarket din România, chiar acolo lângă casă. Orice copil, orice tânăr care trece pe la casă, să le vadă și eventual să le cumpere. Și orice adult. Dar avem în Europa cel mai mare număr de tineri care încep să fumeze. Încep cu vapingul, apoi de foarte multe ori trec la fumat.
De asemenea, consumul de alcool este o problemă. Modul cum sunt marketate. Vedem reclame pentru produsele din tutun peste tot, vedem cum finanțează unele din cele mai cool evenimente artistice.
Practic, vedem că țintesc tinerii. Țintesc o nouă generație de fumători, o nouă generație de oameni dependenți de aceste produse care nu aduc absolut nimic bun. Vedem arome făcute special pentru a păcăli copiii, arome de dulciuri care sunt foarte populare, arome de fructe. Acestea nu sunt pentru adulți, aceasta e o minciună că sunt o alternativă la fumat. Nu e alternativă la fumat, este modul de intrare pentru fumători. Este o cale largă pentru cheltuieli. De multe ori cheltuiești de-a lungul unei vieți mai mult decât ai fi cheltuit să îți cumperi o casă. De asemenea, îți face rău și ajungi să ai cheltuieli mari și nu mai spun când ajungi să fii bolnav. Acesta ar fi primul lucru: prevenția.
Al doilea lucru este: pentru anumite tipuri de cancer și boli rare trebuie să avem o strategie europeană. Nu poți să dezvolți în fiecare țară, și vorbesc nu numai de țări precum România, care nu au bugetele țărilor mari, dar țări ca Malta, Cipru, Croația, țări mai mici, nu poți să dezvolți în fiecare țară competențele pentru fiecare tip de cancer. Și există multe tipuri și pentru fiecare boală rară. Și pentru acei oameni, acei copii, care au un diagnostic grav, de o boală rară, trebuie să existe o soluție europeană. Și cerem, de asemenea, ca la nivel european să fie alocați 2,5 miliarde euro pentru toate aceste proiecte.
-Scurt și obiect. Spuneți-mi un proiect din ultima lună care are impact direct asupra românilor?
-Tocmai am făcut un proiect pilot pentru copii cu cancer. Este singurul proiect pe sănătate aprobat de Parlamentul European. Ieri a fost aprobat în Comisia de buget, va fi aprobat în plenul PE în luna noiembrie. Dacă lucrul acesta se realizează, atunci de anul viitor vom avea posibilitatea ca orice copil care este diagnosticat cu o formă de cancer, care trebuie să plece în străinătate, să aibă suport de la instituțiile europene, să aibă bani pentru transport, bani pentru cazare și un navigator de pacienți care să îi faciliteze drumul prin acest labirint. Asta trebuie să se întâmple de la anul dacă se votează și cred că va fi votat.
-În curând o să aveți un congres la USR. Candidați?
-Da! O să candidez din nou pentru Biroul Național.
-Aveți conturată și o echipă care să fie pe moțiunea dvs.?
-Cred că vorbim mai degrabă de echipa USR. Dar e echipa în care am candidat data trecută și probabil o să candidăm și acum. Este formată din filialele mari din orașele mari ale României: București, Timișoara, Cluj, Iași și Brașov.
-Dincolo de calitatea de europarlamentar și vicepreședinte USR sunteți și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. Când ați discutat ultima dată cu Nicușor Dan sau când ați trecut pe la Palatul Cotroceni?
-De trecut merg relativ des. Aproape săptămânal. Întâmplător a trecut ceva vreme de când am discutat cu președintele, dar ne auzim și o să și ne vedem curând.