O explicație pentru rezistența oamenilor la regulile anti-COVID: în politica autorităților “s-a trecut de la miopie la o abordare autoritară”!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Radu Uszkai, cercetător în filozofie, explică pentru cititorii Libertatea de ce este greșit modul în care au fost comunicate ordonanțele militare cetățenilor de către guvernanți. S-a transmis oarecum mesajul “dacă nu punem biciul pe voi, nu sunteți în stare să vă protejați“.
Cuprins:
- În loc ca autoritățile sau chiar și noi să-i certăm pe cei care nu poartă mască, cercetătorul spune că ar prinde mai degrabă o abordare de genul: “Uite cât de simplu este să faci un bine celorlalți. Uite cât de ușor este să ne facem datoria morală pentru a fi cu toții în siguranță, fără să fie nevoie de ordonanțe militare”.
Radu Uszkai este doctor în filozofie, asistent universitar la Academia de Studii Economice din București, unde predă filosofie și etică în afaceri, și cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din București.
Într-un interviu pentru Libertatea, cadrul universitar explică și care sunt mecanismele din spatele grupurilor de oameni care nu vor să poarte mască sau să respecte măsurile de izolare/carantinare și cum am ajuns în punctul în care discuțiile despre COVID-19 ne divizează tot mai mult.
Unii dintre noi avem tendința să-i ridiculizăm pe cei care nu poartă mască. Or, asta ar putea să producă exact opusul efectului așteptat.Radu Uszkai:
- Vorbim tot mai mult despre cei care se împotrivesc măsurilor anti-COVID. Cât de puternică este această mișcare?
- Cred că e greșit să-i spunem o “mișcare anti-COVID”, pentru că nu vorbim de un grup majoritar, cu o viziune coerentă și omogenă. Mai degrabă aș spune că sunt mici grupuri care încearcă să penetreze narațiunea dominantă, adică a celor care cred că virusul există și, drept urmare, se protejează.
Pe de o parte, vorbim de indivizi care au nevoie de o poveste simplă pentru a înțelege un fenomen complex - așa cum este și această pandemie care afectează sănătatea noastră, economia, politica etc. Sunt așa-numiții “conspiraționiști“. Ei consumă articole de presă care le spun că măștile conțin antene 5G, iar acestea îi vor ajuta pe marii bogați ai lumii să ne microcipeze. Astfel de surse de informare ajung să fie credibile din cauza lipsei de educație pentru a filtra rațional și critic informațiile care vin asupra lor.
Însă nevoia de explicații simpliste, prin care atribuim culpa cuiva, pleacă din trecut. Dacă ne uităm la epidemiile de ciumă din Evul Mediu și perioada premodernă, vedem că vina era plasată unor minorități etnice. De pildă, în Europa, cel mai des blamați au fost evreii.
Când este statul îndreptățit să intervină asupra individului
- Dar cei care invocă dreptul la libertate pentru a contesta regulile autorităților?
- Ei încearcă să-și rafineze discursul, cel puțin împotriva purtării măștii. Ei spun “da, e bine să purtăm măști, dar respingem autoritatea care vrea să ne impună asta prin lege”. Pentru unii dintre aceștia, care se identifică drept conservatori sau libertarieni, a purta masca este o constrângere din partea statului, o încălcare a dreptului de proprietate asupra propriului corp. Dacă autoritățile îi obligă să poarte mască sau să stea în carantină, deși sunt asimptomatici, înseamnă că îi prezumă ca fiind vinovați și vor “să-i aresteze”.
Dar majoritatea teoriile din această zonă spun că prevenirea vătămării fizice a altora este singurul motiv pentru care autoritatea politică este îndreptățită să intervină în viețile și alegerile indivizilor.
Avem datoria morală de a nu-i vătăma pe ceilalți și atunci când riscul este doar potențial, dacă suntem într-un context pandemic precum cel actual.
- Se suprapun aceste grupuri cu antivacciniștii?
- Atât cei care sunt împotriva măștii, cât cei care au o problemă cu vaccinurile spun că ar trebuie “să lăsăm virusul să-și facă de cap”, pentru că imunitatea naturală este preferabilă celei artificiale, obținute prin vaccin.
Vaccinul și masca sunt văzute ca două intervenții artificiale în ceea ce ei consideră că ar trebui să fie un proces natural.
În clipurile care circulă pe rețelele de socializare cu mesaje ca “respiră”, “fii liber”, “dă-ți masca jos”, “sus inimile”, purtatul măștii este privit ca o măsură care îi privează pe oameni de esența lor vitală și de autenticitate.
Cum jonglează politicienii în vreme de pandemie
- Avem și categoria politicienilor care instrumentează electoral tema COVID-19?
- Absolut. Ne uităm la ce face primarul Capitalei, Gabriela Firea, care subvenționează teste de coronavirus nu din rațiuni medicale, cât mai degrabă politice, crezând că astfel va crește în popularitate înainte de alegerile locale. Ceea ce este problematic, dacă ne uităm la bugetul PMB.
Mă uit la felul în care s-a poziționat PSD înainte de adoptarea noii legi pentru carantinare. Unii au spus că virusul nu există. Alții au dat apă la moară acelei părți din societatea civilă care a protestat față de măsurile anti-COVID, exprimând mai mult sau mai puțin direct că ne vor interna pe toți forțat sau că între actualii guvernanți și naziști nu există nicio diferență.
O bună parte dintre politicienii care sunt activi împotriva măsurilor anti-COVID o fac din rațiunile luptei electorale. Sunt absolut convins că anumiți politicieni din partidul de la guvernare s-ar fi comportat similar dacă ar fi fost în opoziție în vremea pandemiei.
Efectul din perioada stării de urgență
- Crezi că măsurile luate de guvernanți în perioada stării de urgență i-au influențat pe cetățenii care acum se opun măsurilor anti-COVID?
- Două luni am avut parte de măsuri draconice și am fost martorii unor abuzuri particulare din partea autorităților. Cuantumul mare de amenzi și condiționarea deplasării de anumite documente au creat un spațiu de manevre extrem de mare pentru Poliția Română în acest sens.
Apoi, prin modul în care acele ordonanțe militare au fost comunicate cetățenilor de către guvernanți s-a transmis oarecum mesajul “dacă nu punem biciul pe voi, nu sunteți în stare să vă protejați”.
S-a trecut brusc de la o stare de miopie la o abordare autoritară. La începutul pandemiei în Europa, partidele politice erau preocupate mai degrabă de jocuri politice, precum alegerile anticipate, care să le asigure lor bunăstarea. Toate aceste comportamente, coroborate cu faptul că oricum autoritățile române beneficiază de un nivel scăzut de încredere, au dus la atitudinile împotriva măsurilor anti-COVID despre care vorbim acum.
Problema “virtuozității”
- Crezi că poate greșesc undeva și oamenii care respectă regulile?
- E posibil ca modul în care comunică o bună parte dintre majoritatea celor care respectă regulile să producă un efect de tipul “virtue signalling” (n.r. - semnalizarea virtuții), cum este numit în științele sociale.
Mulți dintre noi, cu atât mai mult în rândul tinerilor până în vârsta a doua inclusiv, tindem să semnalizăm bulei noastre cât de virtuoși suntem. Există mai multe modalități prin care facem asta. Pe de o parte, postăm fotografii cu noi purtând masca, ceea ce poate contribui la conștientizarea importanței purtării măștii pentru grupul din care facem parte.
Pe de altă parte, unii dintre noi avem tendința să-i ridiculizăm pe cei care nu poartă mască. Or, asta ar putea să producă exact opusul efectului așteptat.
Ce valorizăm mai mult? Ne dorim ca tot mai mulți oameni, inclusiv din afara grupului nostru, să poarte măști sau să fim niște grandomani morali?
În contextul în care polarizarea este tot mai mare, dacă nu avem mai multă grijă la cum comunicăm despre măsurile de protecție, riscăm ca discuțiile despre COVID-19 să ajungă precum cele dintre suporterii lui Steaua și Dinamo.
Într-o astfel de conversație nu mai contează adevărul științific sau interesul comun, ci care dintre echipe e mai tare. Adevărul științific, fie și el provizoriu, cum este în cazul coronavirusului, devine astfel un bun doar al echipei care susține măsurile anti-COVID.
Cum să comunice autoritățile și indivizii
- Ce facem ca să ajungem cu toții în aceeași echipă?
- În primul rând, autoritățile naționale și internaționale, ca Organizația Mondială a Sănătății (OMS), să fie transparente, oferind acces cercetătorilor la cât mai multe date, și să comunice clar. La începutul pandemiei ni s-a transmis de către aceste instituții că măștile nu sunt atât de importante, adică sunt utile dacă ești bolnav, dar nu sunt vitale pentru ceilalți. Mai apoi, ni s-a spus că aceste recomandări au venit pentru a se asigura măști tuturor celor din personalul medical, pentru că ei au cea mai mare nevoie.
Genul acesta de inconsistențe, ba chiar minciuni, a scăzut încrederea oamenilor în instituțiile de la nivel național și global.
- Iar noi, la nivel de individ, cum am putea comunica mai bine?
- Prin empatie. Ar fi bine să facem referire la persoane, inclusiv apropiați, care s-au infectat și la toate problemele cu care s-au confruntat sau chiar la oameni care au decedat. Putem face asta și printr-o postare pe Facebook și dacă vorbim cu o rudă care nu crede că trebuie să se protejeze pe ea și pe cei din jur.
Totodată, cred că ar trebui mizat pe mesajul: “Uite cât de simplu este să faci un bine celorlalți. Uite cât de ușor este să ne facem datoria morală pentru a fi cu toții în siguranță, fără să fie nevoie de ordonanțe militare”.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
