O învățătoare originară din Vrancea, dar care predă în mediul rural, în localitatea Sohatu, din județul Călărași, critică aspru Evaluarea Națională pe care o susțin zilele acestea elevii de clasa a II-a. Gabriela Dima este un cadru didactic foarte iubit și apreciat de copii și părinți, dar și un bun voluntar, care a reușit să atragă, în cadrul unui program derulat de un ONG, tineri dascăli de top care să predea la școli defavorizate, din mediul rural. Tânăra învățătoare crede că testul la română pe care l-au susținut elevii îi frustrează pe copiii de la țară și le zdruncină încrederea în sine.
Cuprins:
Gabriela Dima este de părere că cerințe precum ”Imaginați-vă că sunteți la un spectacol de dans sau la muzeu” ajung să provoace frustrări în cazul copiilor de la țară, care poate nu au avut astfel de experiențe până acum.
Cadrul didactic spune că, în opinia sa, subiectele de la Evaluarea la Limba română le-au zdruncit copiilor încrederea în sine, punându-i în dificultate pe toții elevii din școlile de la țară.
”Nu ne interesează impactul psihologic asupra copilului, căci acesta nu a fost niciodată în centrul sistemului educațional. Nu, nu mă refer la nivel declarativ, în documente programatice, ci la practica curentă. Și asta nu e singura problemă. Înveți cât este de important ca să dezvolți competențe pornind de la conținuturi relevante pentru copii, pentru mediul lor de viață. Altfel, nu sunt atrași, nu simt că le aparțin, că le folosesc. De ce le-ar învăța?”, susține învățătoarea.
Cadrul didactic critică faptul că, deși aproape 50% din populația țării trăiește în mediul rural, elevii au ca subiect expoziție de pictură și spectacol de dans.
"Imaginează-ți cum a fost, ce costum ai purtat, ce dans ai dansat, ce temă au avut picturile tale! Pare simplu? Dar dacă ei n-au avut oportunitatea de a ieși din comună, dacă nu și-au permis să plece, dacă nu au avut genul acesta de expunere? Poate că au avut șansa unei excursii, dar au preferat să meargă mai întâi la zoo sau la film, nu la muzeu sau la spectacol de dans? Da, trebuie să știe să scrie un bilet, da, trebuie să se poată exprima, dar asupra unor subiecte din mediul lor de viață, în contexte de comunicare cunoscute”, susține învățătoarea.
Dascălul spune că elevii au fost nevoiți să răspundă la o serie de întrebări, fără ca măcar să aibă cerințele în față pentru a le putea citi.
”Două subiecte care încăpeau pe o singură pagină, cu tot cu rezolvare, au fost răsfirate pe 5 pagini. Nu mai știau unde începe și unde se termină. N-ar fi putut fi puse câte unul pe pagină, ca să nu spunem că suntem zgârciți la hârtie? Reduceam așa numărul lor la 3 și nu îi mai amețeam. Dar uităm că sunt copii, că lucrează pe fișe de 1-2 pagini în mod curent”, mai spune cadrul didactic.
Tânăra învățătoare explică, în același context, că un elev de 8- 9 ani nu este pregătit să susțină o evaluare națională, care poate ajunge să fie frustrantă pentru ei.
”Studiile de specialitate spun clar că un copil de 8-9 ani nu este pregătit psihologic să dea o evaluare națională. Cu toate acestea, an de an, ne încăpățânăm să o dăm, deși rezultatele ei nu le folosim în niciun fel, cu atât mai puțin pentru a reduce imensele inechități din sistem. Adunăm rapoarte și le îngropăm în arhive", spune cadrul didactic.
Aceeași frustrare o încearcă însă și pe ea, ca dascăl, în fața unor asemenea evaluări care îi dărâmă toată munca depusă luni de zile și, cel mai grav lucru, le zdruncină elevilor încrederea în sine.
"Am fost extrem de frustrată. Am muncit 7 luni ca să creez un spațiu de învățare securizat, în care copiii nu se tem să se exprime, să facă erori, căci știu că nu vor fi sancționați, ci dimpotrivă, au prilejul să învețe din greșeli. Și vine o «minunată» evaluare națională care le zdruncină încrederea în sine, pentru că ei nu au fost la muzeu sau nu au beneficiat opțional de dans, nu ar fi avut cine să îl țină sau cu ce să îl plătească”, mai spune cadrul didactic.
Astăzi, mai mult ca oricând, știe că nu trebuie să tacă atunci când vine vorba despre "amatorismul și iresponsabilitatea" pe care consideră că societatea actuală le manifestă față de educația copiilor, față de viitorul lor.
"Nu avem niciun fel de viziune asupra a ceea ce ne dorim pentru sistemul educațional din România și ne mirăm că nu avem rezultate. În spatele statisticilor sunt oameni, destine de care ne batem joc pentru că trăim într-o bulă și habar nu avem cum e România adevărată”, mai spune cadrul didactic.
Gabriela Dima este învățătoare în cadrul programului Teach for Romania, derulat de o organizație neguvernamentală care a reușit să plaseze în școli defavorizate din mediul rural absolvenți de top. Cadrele didactice predau după metode moderne, într-un mod mai altfel de ceea ce se întâmplă în majoritatea școlilor din România, respectând însă programa școlară.
Citește și: