O nouă pandemie este inevitabilă. Ce spun experții că trebuie să facem pentru ca ea să nu fie la fel de gravă precum criza COVID
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Înțelegerea conexiunii dintre oameni, animale și mediu este un factor cheie pentru planurile privind viitoarele pandemii, care vor veni cu siguranță, spun experții consultați de The Guardian. Finanțarea acestor planuri, acum, nu mai târziu, și cooptarea cât mai multor țări în acest efort global sunt la fel de importante, spun aceștia.
În 2019, Stuart Turville, un virusolog de la Institutul Kirby, din Australia, își căuta un alt job, din simplul motiv că finanțările în domeniu erau atât de reduse, încât nu își permitea să trăiască.
Înainte de a apuca să plece însă, omenirea a fost lovită de pandemia COVID.
Acum, Turville coordonează laboratorul de înaltă securitate de la Universitatea din New South Wales, unde virusul care provoacă COVID-19 este studiat.
El și echipa sa de cercetători analizează sute de eșantioane din întreaga țară, studiind variantele noi apărute și căutând eventuale tratamente. Accesul la granturi pentru munca sa este acum mult mai simplu de obținut.
Turville are un sfat pentru colegii virusologi. „Dacă nu sunt finanțați sau doriți, le voi reaminti că trebuie să se țină bine. Într-o zi, lumea va avea mare nevoie de ei”, spune el.
„Suntem inteligenți și naivi în același timp”
Când anume va veni, iarăși, acea zi, este greu de estimat, dar virusologii și specialiștii în boli infecțioase sunt de acord că alte pandemii sunt inevitabile în viitor.
Ce este mai puțin clar este unde anume vor lovi și cât de grave vor fi ele. Răspunsul la aceste întrebări depinde de câtă responsabilitate sunt dispuși oamenii să își asume pentru a limita impactul asupra mediului, spune Turville.
Istoria arată că în vreme ce mărește abilitatea societății de a lupta cu pandemiile, avansul tehnologic ar putea fi chiar cel care le declanșează și le alimentează.
„Suntem inteligenți și în același timp naivi în ceea ce privește relația cu planeta”, spune Turville. „Economia și marile salturi ale progresului tehnologic oferă creșterea standardului de trai în toată lumea, dar pot dezgropa multe lucruri neplăcute”, avertizează el.
Un exemplu oferit de cercetător este virusul HIV. Se presupune că HIV a intrat în populația umană de la maimuțe, undeva lângă Kinshasa, acum capitala Republicii Democratice Congo, cândva la începutul anilor 1900.
Dar nu a fost identificat la oameni decât la începutul anilor 1980, după ce s-a transmis pe scară mai largă, odată cu creșterea numărului de conexiuni de transport între țări.
„Dezvoltarea zonei Kinshasa a creat infrastructura care a dus virusul mai departe. Apoi, s-a mutat în porturi, apoi în alte orașe, așa cum știm toți. A fost împins de activitatea economică”, explică Turville.
Alte virusuri au apărut după ce oamenii au deranjat mediul natural. Virusul nipah, venit de la lilieci, care provoacă encefalită severă la oameni, a apărut pe fondul agriculturii intensive și schimbărilor climatice.
În jur de trei sferturi din toate noile virusuri din ultimele două decenii sunt zoonotice, adică transmise de la o sursă animală, în general lilieci, rozătoare și păsări. Dar deseori, din discuția despre originea lor a lipsit rolul oamenilor.
„Din nefericire, factori precum schimbările climatice și distrugerea habitatului vor aduce cu ei surprize, pe măsură ce animalele se chinuie să facă față schimbărilor de mediu produse de noi”, subliniază cercetătorul.
„O singură sănătate”
Profesorul Dominic Dwyer, un virusolog care este parte a unei echipe de 14 cercetători ce investighează pandemia COVID pentru Organizația Mondială a Sănătății, este de acord.
Aceeași echipă identifică acum studiile care trebuie făcute pentru ca omenirea să fie mai bine pregătită pentru viitoarea pandemie, astfel încât aceasta să fie mai puțin severă.
Dwyer spune că un aspect-cheie al pregătirilor pentru viitoarele epidemii va fi înțelegerea interacțiunii dintre om, animale și mediu.
„Toate virusurile care au apărut în ultimii 50 de ani au venit de la animale sau mediu, iar conexiunea dintre acești factori și om este foarte importantă”, explică el.
Expertul spune că cei care fac planuri pentru o viitoare pandemie trebuie să ia în considerare factorul demografic, mediul aglomerat în care trăiesc oamenii, contextul sanitar, schimbările climatice și efectul modului în care folosim terenul și interacționăm cu animalele sălbatice, felul în care facem comerț, agricultură și turism.
În domeniul bolilor infecțioase această strategie este cunoscută drept abordarea „o singură sănătate” (One Health approach), pentru că implică eforturi de colaborare ale mai multor discipline ce lucrează la nivel local, național și global, pentru a obține o sănătate optimă pentru oameni, animale și mediul.
După epidemia SARS din 2002-2004, aproape toate țările au fost de acord să raporteze apariția unui virus nou către OMS și către restul lumii.
„Acum realizăm, în contextul COVID, de ce trebuie să facem acest lucru și de ce trebuie să o facem repede. Despre asta s-a vorbit și la summitul G7. Care este exact contractul dintre țări care să asigure că raportarea aceasta va fi făcută mai rapid?”, spune Swyer.
Și, întreabă el, putem fi încrezători că țările care se raliază acestui contract vor fi mai apoi complet cooperante și vor raporta rapid?
„Eu aș zice că da. Acesta a fost cu siguranță cel mai rău lucru din ultimii 100 de ani, așa că ai spera că vor fi gata să raporteze rapid”, crede cercetătorul.
El avertizează însă că în acest scop este necesară diplomația. „Eu nu sunt diplomat, slavă Domnului. Dar cum anume vom convinge China, spre exemplu, sau alte țări mai închise, să se alăture acestui acord? Asta este o chestiune diplomatică, dar cu cât mai mult arunci cu noroi sau învinovățești, cu atât mai puțin vei avea parte de cooperare”, spune expertul.
„Virusuri în așteptare”
O lucrare intitulată „Pregătiri pentru viitoarele virusuri zoonotice” subliniază că experții au avertizat cu privire la izbucnirea unei pandemii precum cea de acum, de ani de zile, catalogând-o în literatura de specialitate drept „Boala X”.
„Scenariul bolii X, despre care mulți oameni de știință au avertizat, s-a adeverit”, spune articolul.
„Totuși, investițiile anterioare în supraveghere, diagnosticare, tehnici de laborator și platforme de date au avut rezultate”, adaugă lucrarea.
Dwyer spune că acest progres științific și tehnologic, combinat cu o colaborare mai puternică între guverne, ar putea ajuta la controlarea unei viitoare pandemii.
„Cred că data viitoare vom fi într-o situație mai bună, vom dezvolta teste mai rapid și de aceea vom controla epidemia mai bine și mai repede”, spune el.
Cassandra Berry, profesoară cercetătoare în imunologie virală de la Universitatea Murdoch din Australia, spune că pentru a răspunde mai repede, țara sa trebuie să „înceapă să instruiască și să investească în viitoarea generație de vânători de virusuri acum”.
„Aceste virusuri sunt în așteptare. Viitoarea pandemie va fi cel mai probabil produsă de un virus care se transmite pe cale aeriană, este foarte contagios, este deja existent, se pretează la mutații și are un rezervor animal. Va fi în mod special periculos dacă nu are semne vizibile, dacă se transmite pe nesimțite”, avertizează cercetătoarea.
„Ne paște de mult o altă pandemie gripală și există virusuri care se află la câteva mutații înainte de a trece de la păsări la oameni. Trebuie să finanțăm acum cercetarea pentru a ne pregăti pentru ele”, mai spune ea.
