O palmă dată istoriei. La 30 de ani de la Revoluţie, monumentul din centrul Bucureştiului dedicat eliberării de comunism e în paragină
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Memorialul renașterii - Glorie Eternă Eroilor și Revoluției Române din Decembrie 1989. Așa se numește ansamblul monumental situat în Piața Revoluției din București, ridicat în memoria victimelor Revoluției române din 1989. Deşi în fiecare an, la sfârşitul lui decembrie, politicienii încearcă să câştige capital de imagine cu postări lacrimogene pe reţelele de socializare, monumenul dedicat martirilor din decembrie 1989 este partial distrus și lăsat în paragină.
În 2004, pe perioada de sfârşit a mandatului lui Răzvan Theodorescu la Ministerul Culturii, s-a organizat un concurs pentru crearea monumentului dedicat victimelor Revoluţiei. Pe 16 martie, din cele 15 proiecte înscrise în concurs, a fost desemnată câştigătoare lucrarea sculptorului Alexandru Ghilduş.
În acelaşi an, pe 2 august 2004, s-a încheiat şi contractul de 5,6 milioane lei (aproape 1,4 milioane de euro, la cursul din august 2004). Pe 15 decembrie, preşedintele Ion Iliescu şi Traian Băsescu, primarul Bucureştiului şi cel care avea să devină primul om în stat doar o săptămână mai târziu, au pus piatra de temelie a viitorului monument. Ansamblul sculptural a fost inaugurat pe 1 august 2005, în timpul mandatelor primarului Adriean Videanu şi a ministrului culturii Mona Muscă şi a fost înscris în Lista monumentelor istorice ale Municipiul București.
"Cartoful" care seamănă izbitor cu o sculptură din Brazilia
Pe lângă faptul că valoarea sa artistică a fost criticată de specialişti şi de bucuresteni, care i-au dat numele de alint “Cartoful", “Ţeapa" sau “Măslina-n scobitoare", s-a descoperit mai târziu că monumentul “seamănă până la suprapunere aproape” cu o sculptură din Brazilia, oferită drept trofeu de o revistă din Brazilia brutarului anului. Dar, în ciuda controverselor, monumentul a devenit loc de pelerinaj pentru cei care vor să aprindă o lumânare şi să depună o coroană de flori în amintirea martirilor revoluţiei din decembrie 1989, fiind şi unul din locurile preferate de fotografiere pentru turiştii străini care se plimbă pe Calea Victoriei, una din arterele turistice celebre ale Capitalei României.
Deja periculos
Numai că, de 4-5 ani, starea monumentului a devenit aproape o ruină. Plăcile de marmură cu care este finisat monumentul s-au spart în bucăţi, poate şi pentru că în zonă îşi repetă săriturile cu skateboardul câteva găşti de puşti, nederanjați de paznici. Zidul Amintirii, cu numele martirilor Revoluţiei, a fost umplut de graffiti, aleea pavată cu buşteni de stejar a putrezit, desprinzându-se bucăţi ce pun în pericol integritatea fizică a oamenilor ce păşesc pe ea, iar tot ansamblul lasă impresia că a fost lăsat intenţionat să intre intr-o stare avansată de degradare, deşi este dedicat unuia din cele mai importante evenimente din istoria recenta a României. În plus, trebuie amintit că monumentul este amplasat într-una din cele mai vizitate zone ale Bucureştiului, în arealul unde se găsesc Ateneul Român, Palatul Regal (Muzeul Naţional de Artă al României), Calea Victoriei, Biserica Creţulescu, Sala Palatului şi Palatul Cercului Militar Național, în care ajung anual sute de mii de turişti.
Decizia de a lăsa memorialul într-o asemenea stare jalnică de degradare este cu atât mai ciudată cu cât Primăria Municipiului Bucureşti şi Ministerul Culturii au cheltuit în ultimii doi ani zeci de milioane de euro pentru ridicarea unor noi statui în Bucureşti.
Aşa că anul 2019, în care se comemorează 30 de ani de la Revoluţie, va găsi Bucureştiul cu statui noi-nouţe, una dintre ele dedicată prinţului Rainier III-lea de Monaco, dar cu un memorial al Revoluţiei pe cale să se prăbuşească.
