O poetă coreeană compară consumul de online din surse nesigure în vremea pandemiei cu ”a înghiți un furtun de panică”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„De când a început epidemia de coronavirus, rasismul împotriva asiaticilor este diferit față de cel cu care eram obișnuită. Nu mai este rasismul care ne făcea invizibili sau ne reducea la roboți“, scrie Cathy Park Hong, poetă de origine coreeană, pentru The New York Times. Rasismul acum lovește oameni din comunitatea ei în întreaga lume.
Noi nu avem coronavirus. Noi suntem coronavirus
Cathy Park Hong:
- Pe 26 februarie, un tânăr chinez a fost lovit, scuipat și scos din metrou de câțiva fani rapidiști, care l-au acuzat că răspândește coronavirus. Ura față de asiatici a depășit granițele umane nu doar la noi, ci la nivelul întregii planete.
„La începutul lui februarie, am început să citesc tot felul de speculații nefondate despre un virus care făcea prăpăd în Wuhan, un oraș îndepărtat (din China - n.r.). Totul ar fi cauzat de apetitul chinezilor pentru un mamifer straniu numit pangolin, care seamănă cu un furnicar“, își amintește poeta coreeano-americană stabilită în New York. Atunci s-a amuzat, dar o lună mai târziu epidemia s-a extins, iar speculațiile s-au transformat în atacuri la adresa asiaticilor peste tot în lume.
În martie, Cathy a aflat că turneul său de carte, cât și cursurile pentru studenții ei de scriere creativă au fost anulate.
Așa că tot timpul a trăit doar online, „înghițind furtunul de panică“. Pe fluxul ei de știri a observat o „creștere tulburătoare“ a incidentelor asupra persoanelor asiatice.
- Londra - Un grup de adolescenți a atacat un tânăr din Singapore, lovindu-l în timp ce striga despre coronavirus.
- Italia- O bancă a refuzat serviciul unei femei chineze.
- Texas - Un bărbat a înjunghiat o familie cu origini din Myanmar, inclusiv doi copii, într-un atac pe care F.B.I. l-a numit „infracțiune de ură“.
- Los Angeles- Un bărbat i-a spus unei asiatice în timp ce ieșea din lift: „Nu aduceți virusul Chink (termen rasist pentru chinezi- n.r.) aici.”
Niciodată nu m-aș fi gândit că termenul „Chink” va reînvia. Nu l-am mai auzit de când aveam 20 de ani, dar acum regăsesc această insultă în toate știrile despre atacurile împotriva asiaticilor.
Cathy Park Hong, poetă coreeană:
Pe 13 martie, Centrele pentru controlul bolilor nu le recomandaseră încă tuturor să poarte măști. Mulți oameni care le purtau pe străzile New York-ului erau imigranții asiatici care, probabil, știau deja că este mai sigur să porți o mască pentru că poți fi asimptomatic, mai relatează scriitoarea pentru The New York Times.
Dar, din perspectiva unui om care îi urăște pe cei străini, masca pe față însemna că asiaticii erau purtători de boli. Măștile le-au furat chipurile, eliminând tot ce ține de identitatea lor. I-a făcut să pară muți, neputincioși în a răspunde atacurilor.
Cathy Park Hong, poetă coreeană:
Peste 650 de incidente într-o săptămână
Tot în martie, după ce președintele Trump a numit Covid-19 „virusul chinez”, Consiliul de politică și planificare din Asia-Pacific a declarat că au fost raportate peste 650 de incidente la adresa asiaticilor din America într-o singură săptămână.
„Prietenii mei spun, pe jumătate în glumă, că nu le este teamă să iasă din casă din cauza coronavirusului, ci pentru că nu vor să fie victimele unei infracțiuni de ură. Nu contează dacă familiile noastre provin din Thailanda, Birmania sau Filipine“, adaugă poeta.
Noi nu avem coronavirus. Noi suntem coronavirus.
Cathy Park Hong, poetă de origine coreeană:
Frica de a ieși cu mască
Pe 26 martie, la aproape o săptămână după ce Andrew Cuomo, guvernatorul din New York, a ordonat închiderea tuturor întreprinderilor neesențiale și toată lumea să stea acasă, Cathy s-a dus la magazinul alimentar, purtând o mască.
„În acea zi, toate știrile au anunțat că SUA au cel mai mare număr de cazuri Covid-19 din lume, însă cei mai mulți dintre americani încă nu purtau măști“, își amintește Cathy.
Înainte să plece, a postat o poză cu ea, având mască, pe Instagram. „ Urați-mi noroc ca să nu ajung victima unei crime de ură!", a scris la descriere. „Temerile mele le percepeam încă oarecum nejustificate, ca și cum aș reacționa excesiv“, spune scriitoarea.
Dar, odată afară, mi-a fost cu adevărat frică, de parcă ar fi fost paznici pe acoperișurile din Brooklynul de Sud (n.r.-cartier New York). Este crunt să fii brusc atât de vizibil. Ca femeie din Asia de Est, sunt mai obișnuită să fiu trecută cu vederea și subestimată. Cathy Park Hong, poetă de origine coreeană:
Când avea 13 ani, Cathy și cu sora ei mai mică, de opt ani, au ieșit dintr-un mall din Los Angeles, în timp ce un cuplu alb voia să intre. Copilele de atunci au crezut că acel cuplu ține ușa deschisă pentru ele, așa că au ieșit. „Nu deschid ușile pentru Chinks!”, a țipat bărbatul. Mai pe seară Cathy i-a povestit incidentul tatălui său.
„Tatăl meu era furios și rănit. Dar, în loc să-l blesteme pe acel alb, el ne-a cerut să-i lăsăm mereu pe ei mai întâi.“
