Occidentul caută o cale de a impune Rusiei plata pentru reconstrucția Ucrainei după război. Costurile se ridică deja la sute de miliarde de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vestul ar putea folosi activele confiscate ale oligarhilor ruși, dar suma totală nu este suficientă. Rezervele din străinătate ale băncii centrale ruse sunt consistente, dar ele nu pot fi ușor confiscate. O altă variantă ar fi impunerea unei taxe pe exporturile de petrol ale Rusiei, pe modelul folosit împotriva Irakului după invadarea Kuweitului, arată o analiză a Politico.
Cuprins:
Guvernele occidentale au început deja să facă planuri pentru a colecta sutele de miliarde de dolari necesare pentru reconstrucția orașelor, aeroporturilor și fabricilor distruse în Ucraina.
Nu există nicio îndoială că nota de plată a războiului va fi astronomică. Centrul de Cercetare a Politicilor Economice (CEPR) a făcut o estimare a costurilor, care ajunge undeva între 200 și 500 de miliarde de euro. Aceste estimări financiare cresc însă substanțial cu fiecare zi în care războiul se prelungește.
Kievul estimează pagubele undeva la 1.000 de miliarde de dolari, deoarece ia în calcul și pierderea creșterii economice potențiale.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe ruși că vor trebui să se obișnuiască cu cuvântul „despăgubiri”. „Vom reconstrui fiecare casă, fiecare stradă, fiecare oraș”, a promis Zelenski, într-un discurs video, luna trecută. „Ne veți despăgubi în întregime pentru tot ceea ce ați făcut împotriva statului nostru, împotriva fiecărui ucrainean”, a spus el.
Evident, recuperarea acestor bani din conturile Rusiei ridică o serie de probleme legale.
Oficialii UE analizează, spre exemplu, dacă activele oligarhilor sancționați - iahturi sau picturi valoroase - ar putea fi folosite în efortul de reconstrucție, dar aceste sume sunt modeste în comparație cu ceea ce este necesar, scrie Politico.
Rezervele de sute de miliarde de euro depozitate de banca centrală a Rusiei în străinătate reprezintă o țintă tentantă. Însă activele străine sunt protejate de legile internaționale, iar confiscarea lor ar presupune o adevărată inginerie juridică ce nu a mai fost realizată cu succes până acum.
Stephan Schill, profesor de drept internațional și economic la Centrul de Drept Internațional din Amsterdam, care găzduiește Centrul pentru Despăgubiri de Război, a explicat că există „obstacole legale semnificative” în calea unei confiscări a rezervelor.
„Există o legislație internațională care oferă o protecție specială proprietății statelor străine”, a adăugat el.
Alte opțiuni includ, spre exemplu, un acord de pace care să forțeze Rusia la plata unor despăgubiri. Acest acord ar putea urma modelul folosit după invazia irakiană a Kuweitului, din 1990, și ar putea astfel să aloce către reconstrucție o parte a veniturilor obținute de Rusia din vânzarea petrolului.
Într-o abordare mai puțin conflictuală, comisarul european pentru buget a propus un plan Marshall pentru Ucraina, în cadrul căruia Europa ar urma să distribuie miliarde de euro pentru a aduce Kievul mai aproape de UE, la fel cum au făcut SUA cu Europa, după cel de Al Doilea Război Mondial.
Instituțiile financiare europene au propus și ele un sistem de împrumuturi cu dobândă redusă pentru Kiev, dar alți oficiali și specialiști au avertizat că acest lucru ar crește povara datoriei pentru statul și-așa paralizat.
Confiscarea rezervelor băncii centrale, o misiune dificilă
Confiscarea rezervelor băncii centrale a Rusiei este o opțiune tentantă, dar complicată. Șapte țări care participă la sancțiunile împotriva Rusiei dețineau în iunie 2021 aproape jumătate din rezervele valutare rusești de 585 de miliarde de dolari, potrivit băncii centrale rusești. De atunci, rezervele valutare au crescut la 640 de miliarde de dolari.
Această sumă ar acoperi o parte semnificativă a notei de plată pentru război. În acest scenariu, SUA, Marea Britanie, țările UE, Canada și Japonia ar trebui să confiște cele aproape 300 de miliarde de dolari deținuți.
„Banii sunt acolo, va fi nevoie de o legislație națională care să autorizeze băncile centrale să folosească acești bani, care acum sunt înghețați”, a explicat pentru Politico Robert Litan, expert în cadrul programului de studii economice de la Brookings Institution, un influent think-tank american.
Litan a amintit de o rezoluție a ONU din 2005, care spune că „statele ar trebui să facă eforturi pentru a stabili programe naționale de despăgubiri și alte forme de asistență pentru victime, în cazul în care părțile responsabile pentru prejudiciile suferite nu pot sau nu doresc să își îndeplinească obligațiile”.
Potrivit lui Litan, această rezoluție „stabilește principiul conform căruia, dacă o națiune agresoare, precum Rusia, nu poate sau nu dorește să ofere despăgubiri, atunci poate exista un alt mecanism” pentru acordarea acestor despăgubiri.
Totuși, în timp ce această rezoluție ar oferi un potențial temei juridic pentru acțiune, o astfel de confiscare nu a mai avut loc până acum.
Cel mai apropiat potențial precedent - un efort al SUA de a folosi 7 miliarde de dolari din activele înghețate ale băncii centrale de la Kabul pentru a oferi ajutor umanitar în Afganistan - este încă în curs de desfășurare. Va fi nevoie de luni de zile pentru a pune la punct schema de plată, iar aceasta ar putea fi contestată din punct de vedere juridic.
Separat, organizațiile familiilor care reprezintă victimele atacurilor de la 11 septembrie 2001 au depus cereri concurente pentru despăgubiri din aceleași fonduri afgane, iar instanțele americane nu s-au pronunțat încă asupra acestei chestiuni.
Orice încercare de a confisca active rusești într-o manieră similară s-ar dovedi și mai complicată, din cauza numărului de jurisdicții implicate.
Franța, țara în care Rusia păstrează cea mai mare parte a rezervelor sale valutare după China, a declarat prin vocea unei purtătoare de cuvânt a Trezoreriei că activele înghețate nu pot fi folosite în acest scop. Un purtător de cuvânt al trezoreriei germane a refuzat să comenteze.
Separat, țările ar putea confisca activele înghețate prin sancțiuni împotriva persoanelor fizice. Grupul operativ înființat de Comisia Europeană a pus mâna pe 29,5 miliarde de euro până vineri. Aici intră iahturi, elicoptere, proprietăți imobiliare și opere de artă în valoare de aproximativ 6,7 miliarde de euro.
Potrivit unor oficiali din UE și Ucraina, în prezent au loc discuții pentru a stabili dacă aceste active - sau veniturile obținute din vânzarea lor - ar putea fi dedicate reconstrucției Ucrainei. Oficialii au avertizat că această confiscare poate fi legală doar în circumstanțe limitate și va depinde de dreptul penal național din fiecare țară.
„Grupul nostru de lucru poate servi drept platformă pentru a explora dacă și în ce măsură activele înghețate pot fi confiscate, dacă îndeplinesc standardele dreptului penal național relevant. Aceasta este o discuție în curs de desfășurare în cadrul grupului operativ”, a declarat un oficial UE.
Oricum, chiar dacă această încercare va reuși, ea ar acoperi doar o parte limitată din nevoile Ucrainei.
Taxarea exporturilor de petrol
Venituri mai consistente pentru reconstrucția Ucrainei ar veni în urma unui acord de pace care ar obliga Rusia la așa ceva. Un astfel de acord ar putea impune o taxă pe veniturile din exporturile de petrol ale Moscovei, așa cum s-a procedat cu exporturile petroliere irakiene, cu scopul de a plăti despăgubiri pentru invazia Kuweitului.
Potrivit lui Torbjörn Becker, directorul Institutului de Economie de Tranziție din Stockholm, ar putea fi în interesul Rusiei să plătească o astfel de taxă, dacă în cele din urmă valoarea plătită ar fi mai mică decât discountul la care este forțată în prezent să își vândă petrolul, din cauza unui embargo efectiv din partea cumpărătorilor occidentali.
Cu toate acestea, Comisia Națiunilor Unite pentru Compensații, care a fost înființată pentru a rezolva astfel de probleme, și-a încheiat activitatea în urmă cu două luni, iar orice nou acord mediat de ONU ar trebui să treacă peste vetoul Rusiei în Consiliul de Securitate.
„Dacă (comisia pentru compensații) ar fi fost încă funcțională, ar fi fost posibil să aprobe un nou program, printr-o decizie procedurală fără aprobarea Rusiei”, a declarat Martti Koskenniemi, profesor de drept internațional la Universitatea din Helsinki, citat de Politico.
O nouă încercare ar trebui să treacă prin intermediul Adunării Generale, a spus el. „Nu cred că este cel mai probabil rezultat, dar este rezultatul dezirabil din punct de vedere politic”, a adăugat el.
De asemenea, Rusia ar putea fi obligată să plătească despăgubiri din propriul buzunar, ca parte a unui tratat. Dar extragerea unor concesii dure de la o Rusie învinsă ar putea să nu fie de dorit din punct de vedere politic. Istoricii consideră în mare măsură că condițiile exigente cerute de puterile aliate după Primul Război Mondial au jucat un rol-cheie în crearea condițiilor pentru cel de Al Doilea Război Mondial.
„Din punctul meu de vedere, nu este realist dacă «puterile victorioase» , ca să folosim acel vocabular din Al Doilea Război Mondial, ar dicta rușilor tratatul de pace. Nu sunt convins că ar fi înțelept să gândim în acești termeni”, a declarat Koskenniemi.
Un plan Marshall al secolului XXI
Dincolo de forțarea rușilor la plata despăgubirilor, există și alte opțiuni de a ajuta Ucraina. Instituțiile financiare internaționale care oferă finanțare în condiții avantajoase vor juca probabil un rol.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare va fi „în mod cert” implicată, a declarat Beata Javorcik, economista-șefă a băncii, adăugând că investițiile private vor fi, de asemenea, esențiale.
„Cred că acest lucru va fi deosebit de important în contextul reconstrucției Ucrainei, deoarece nevoile vor fi mari”, a spus ea.
În mod similar, Banca Europeană de Investiții (BEI) dorește și ea să joace un rol. „În special având în vedere evoluția Ucrainei spre aderarea la UE, instituțiile UE și BEI, în calitate de bancă a UE, vor trebui să joace un rol major”, a declarat Lionel Rapaille, director în cadrul băncii.
Cu toate acestea, fondurile de la băncile de dezvoltare și de la instituții precum Fondul Monetar Internațional vor veni sub formă de împrumuturi, ceea ce ar putea împovăra Ucraina.
„Dacă vă gândiți la situația actuală a Ucrainei, aceasta are deja datorii substanțiale. Deci, dacă măriți povara, veți avea o criză a datoriilor în viitor. Acesta este motivul pentru care trebuie să fie vorba de granturi, și nu de împrumuturi”, a declarat Becker. „Și apoi rămâne de văzut cine oferă banii pentru granturi”, a mai spus el.
Răspunsul evident este ca UE să o facă. Comisarul pentru buget, Johannes Hahn, a prezentat săptămâna trecută un plan Marshall pentru Ucraina, care ar putea fi gestionat de UE împreună cu partenerii internaționali.
„Trebuie să fie un efort global și ar putea fi ceva de genul acesta, un plan Marshall al secolului XXI, pentru a ajuta țara să se redreseze și să o facă rapid”, a spus el.
„Asta ar putea duce, de asemenea, la o apropiere mai rapidă de Uniunea Europeană”, a adăugat el, cu referire la dorința Ucrainei de a adera la blocul comunitar.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
