Cât de greu îi este unei persoane cu dizabilități să lucreze în România. „Decât să ne angajeze, mulți preferă să plătească contribuția la fondul de handicap”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Omar Mustafa (25 de ani) este un tânăr din Constanța care trăiește de ani buni într-un scaun cu rotile. S-a născut prematur, cu o mână și un picior fracturate, iar la doar trei zile de viață a primit diagnosticul de boala oaselor de sticlă.
Cuprins:
- A absolvit o facultate și are studii de masterat
- Nu poate lucra de la birou
- „Decât să ne angajeze sau să adapteze locurile de muncă, mulți, nu toți angajatorii, preferă să plătească contribuția la fondul de handicap”
- „Pur și simplu nu doresc să-și bată capul”
- Amenzi uriașe, plătite de societățile românești
- „Nu am primit niciodată sprijin din partea AJOFM”
- Companiile primesc stimulente financiare
A absolvit o facultate și are studii de masterat
Un accident domestic l-a făcut să rămână imobilizat, pentru a evita alte episoade similare. De atunci, Omar a învățat să-și trăiască viața între rezistență și fragilitate. După peste 100 de fracturi suferite de-a lungul anilor, scolioza și limitele fizice sunt acum parte din realitatea sa zilnică.
În ciuda problemelor de sănătate întâmpinate, tânărul a absolvit o facultate și un master în domeniul jurnalism și relații publice, demonstrând că voința poate învinge barierele fizice și sistemul public care nu este de ajutor.
Nu poate lucra de la birou
Tânărul spune că pentru o persoană cu dizabilități este extrem de dificil să se angajeze, pentru că multe locuri de muncă nu sunt accesibile.
„Dacă ai o dizabilitate invizibilă, precum autism sau ADHD, angajatorii nici nu te iau în considerare. Iar dacă ești în rural, este aproape imposibil să îți găsești un loc de muncă. Poate doar la negru sau cu ziua”, explică Omar Mustafa.
Omar povestește o experiență negativă în raport cu o firmă care s-a încheiat cu refuzul de a-l angaja, deși interviul a decurs destul de bine.
„Nu au mai dorit să mă angajeze pentru că nu puteam veni o dată pe lună la sediul firmei, să urc la etajul întâi fără lift, ca să semnez niște documente. I-am întrebat dacă nu aveau cum să coboare la parter cu documentele ca să le semnez, iar răspunsul a fost nu, invocând protecția informațiilor firmei”, spune Omar.
Acesta susține că, deși are studii superioare finalizate, nu l-au ajutat să aibă un avantaj pe piața muncii, pentru că este o persoană cu dizabilități.
„Faptul că am o diplomă de licență și una de master și știu să folosesc unele programe pe calculator nu mă ajută cu nimic, pentru că nu pot lucra de la birou. Cu greu găsesc un serviciu chiar și în afara domeniului în care doresc să profesez, cel de Relații Publice”, declară acesta.
„Decât să ne angajeze sau să adapteze locurile de muncă, mulți, nu toți angajatorii, preferă să plătească contribuția la fondul de handicap”
Întrebat care ar fi principalele motive ale antreprenorilor sau companiilor să exprime o reticență privind persoanele cu dizabilități, Omar a răspuns că este o combinație între lipsa de informare și prejudecățile față de această categorie, de multe ori fiind percepuți ca mai puțin productivi sau capabili, printre altele.
Acesta mai spune că firmele nici nu doresc să facă un efort de a se adapta la situația persoanelor din categoria sa.
„Pur și simplu nu doresc să-și bată capul”
„Sau poate pur și simplu nu doresc să-și bată capul. Desigur, există și cazuri în care antreprenorul nu dispune de resursele materiale sau financiare să adapteze sediul, astfel că preferă să plătească contribuția. Decât să ne angajeze sau să adapteze locurile de muncă, mulți, nu toți angajatorii, preferă să plătească contribuția la fondul de handicap”, explică tânărul.
Acest lucru este confirmat și de reprezentanții AJOFM care au răspuns la solicitarea reporterului Libertatea, că există într-adevăr o rezervă din partea angajatorilor, care iau opțiunea de a plăti penalitățile prevăzute de lege în detrimentul angajării persoanelor cu handicap.
Legea privind protecția persoanelor cu dizabilități prevede clar că orice companie sau instituție publică care are peste 100 de angajați ar trebui să aibă printre salariați și persoane cu dizabilități, în număr de minim 4%. În cazul în care nu vor sau nu pot să angajeze, sunt obligați să achite contribuția de care amintește Omar.
Amenzi uriașe, plătite de societățile românești
Statul și firmele din România au plătit 2,5 miliarde de lei/an amendă în loc să ofere o șansă unui angajat cu dizabilități, conform unui articol publicat de Europa Liberă la începutul anului trecut.
De asemenea, provocările pe piața muncii pentru o persoană cu handicap nu sunt doar cu patronii, ci și cu colegii, care nu pot empatiza cu situația în care se află această categorie de oameni. Omar povestește că a fost tratat diferit din această cauză la unul dintre fostele sale locuri de muncă.
„Când lucram doar part-time la un call center, un coleg a glumit pe seama mea pentru că menționasem anterior că am obosit după doar patru ore de muncă, el neștiind că atât puteam să stau fără dureri teribile de spate din cauza scoliozei. Dar în mediul toxic și stresant de call center nu aveam prea multe așteptări de înțelegere sau empatie de la colegi sau superiori”, povestește Omar.
„Nu am primit niciodată sprijin din partea AJOFM”
În România, agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă pun în legătură mediul de afaceri și persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă. Omar spune că nu a primit niciodată sprijin din partea AJOFM, deși pentru o perioadă de câteva luni a rămas fără serviciu.
„Recent, la Constanța, a fost organizată Bursa Locurilor de Muncă și doar 14 locuri erau rezervate pentru persoanele cu dizabilități. Nu sunt sigur câte dintre ele au fost sau nu ocupate, dar cred că ar fi putut oferi mult mai multe în domenii variate. Nu, nu am primit niciodată sprijin din partea AJOFM. În ultimul timp, după ce am absolvit masterul de Relații Publice, din cauza unor probleme medicale, mi-a fost foarte greu să ies mai departe de cartierul în care locuiesc, astfel că, deși în urmă cu câteva luni am rămas fără serviciu, nu aș putea ajunge la această instituție pentru a mă înregistra ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă”, povestește acesta.
Întrebat ce soluții ar propune pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități la un loc mai muncă, Omar a răspuns că AJOFM trebuie să fie mult mai implicată și vizibilă, cel puțin în mediul online, cu postări adaptate și pentru nevăzători prin text alternativ sau persoanele cu deficiențe de auz prin subtitrări.
De asemenea, acesta mai punctează ca angajații Agenției să meargă la domiciliul persoanelor cu dizabilități, cu acordul acestora, pentru a discuta despre ofertele de muncă, precum și organizarea unor workshopuri privind conștientizarea și combaterea percepțiilor discriminatorii legate de categoria celor vulnerabili.
„Mai mult, ar oferi mai mult ajutor dacă ar avea oameni pe care i-ar putea trimite pe teren. Să meargă angajații AJOFM la persoanele cu dizabilități - desigur, cu acordul lor - și să discute despre locurile de muncă ce ar putea fi disponibile pentru aceștia, ca apoi să îi pună în legătură cu angajatorul. Adică, de exemplu, o persoană cu mobilitate redusă sau imobilizată, care ar putea lucra doar de acasă.
În acest sens ar putea adapta și unele programe de formare. Totodată, ar trebui să realizate workshopuri cu specialiști pentru a scădea percepțiile negative pe care le au mulți angajatori despre persoanele cu dizabilități, dar și pentru a înțelege cum să nu se mai raporteze discriminatoriu față de aceștia”, propune tânărul.
În primele nouă luni din 2025, în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) din România au fost înregistrate 1.167 de persoane cu dizabilități.
Companiile primesc stimulente financiare
Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri din rândul persoanelor cu handicap beneficiază de o subvenție lunară de 2.250 de lei, acordată timp de 12 luni pentru fiecare angajat. Condiția este menținerea raporturilor de muncă cel puțin 18 luni.
Pentru persoanele cu dizabilități care sunt și absolvenți de învățământ, sprijinul financiar se extinde la 18 luni, în aceleași condiții.
De asemenea, persoanele declarate cu un nivel de ocupabilitate greu sau foarte greu pot primi, după angajare, servicii de consiliere și îndrumare profesională pentru o perioadă de maximum trei luni, cu acordul angajatorului. Măsura urmărește facilitarea integrării la noul loc de muncă și reducerea riscului de abandon profesional.
Pentru anul 2025, ANOFM și-a propus includerea a 917 persoane cu dizabilități în programele active de ocupare, dintre care 320 să fie efectiv angajate. Până la data de 30 septembrie 2025, au fost deja ocupate 263 de posturi prin aceste programe.
Măsura face parte din strategia națională de creștere a gradului de incluziune profesională a persoanelor cu dizabilități, dar și de sprijinire a angajatorilor dispuși să le ofere o șansă reală pe piața muncii.
