În iarna anului 2021, o inițiativă ecologică neobișnuită punea bazele unui experiment menit să revitalizeze biodiversitatea acvatică locală. Peste 1.500 de brazi de Crăciun au fost scufundați intenționat în lacul Saimaa, în Finlanda.
Cuprins:
Mecanismul din spatele acestei metode se bazează pe o practică recunoscută în ingineria ecologică: crearea de recife artificiale din lemn.
În mediile acvatice unde vegetația naturală a fost degradată de poluanți sau de amenajările antropice, peștii și micile organisme își pierd habitatele naturale de adăpost și reproducere.
Lemnul de rășinoase, datorită structurii sale ramificate și dense, oferă o matrice perfectă pentru refacerea acestor zone de protecție.
După trei ani de la scufundarea masei lemnoase, monitorizările periodice efectuate de biologi au scos la iveală o transformare spectaculoasă a întregului ecosistem acvatic, relatează Antena 3 CNN.
Structurile lemnoase ale brazilor s-au acoperit treptat cu bacterii benefice, alge și nevertebrate acvatice, creând baza unei lanț trofic extrem de bogat.
Microorganismele au atras o populație masivă de insecte acvatice și crustacee, care au devenit o sursă abundentă de hrană pentru fauna piscicolă din zonă.
Efectele benefice s-au reflectat direct în explozia populațiilor de pești. Ramurile brazilor au funcționat ca o barieră naturală eficientă împotriva prădătorilor de talie mare, permițând icrelor să se dezvolte în siguranță și puietului să supraviețuiască în primele etape critice de viață.
În plus, analizele de calitate ale apei au arătat o limpezire vizibilă în zonele de acțiune a recifelor din lemn, ca urmare a activității biologice intense a organismelor filtrante dezvoltate pe ramuri.
Transformarea observată după trei ani confirmă succesul proiectelor de economie circulară aplicate în protecția mediului. Brazii de Crăciun, care în mod obișnuit ar fi ajuns la gropile de gunoi sau în incineratoare eliberând dioxid de carbon, au fost reintroduși în circuitul natural, devenind pilonul de susținere al unei noi oaze de biodiversitate acvatică.
Inițiativa a demarat în anul 2021, când cercetătorii de la Institutul Finlandez de Mediu (SYKE) au amplasat strategic mai multe grupuri de molizi pe fundul unui lac.
Obiectivul principal al experimentului a fost de a evalua în ce măsură lemnul de rășinoase poate regenera ecosistemul local, oferind un adăpost natural și un mediu propice de hrănire pentru pești și diverse organisme acvatice, transformând practic acele porțiuni într-o veritabilă pădure scufundată.
Pentru punerea în practică a experimentului, arborii au fost legați în grupuri de câte șase până la opt exemplare și scufundați la o adâncime de aproximativ doi metri. Stabilitatea structurilor pe fundul apei a fost asigurată prin ancorarea acestora cu ajutorul unor cărămizi, creând astfel nuclee solide pentru dezvoltarea vieții acvatice.
După o perioadă de monitorizare de trei ani, echipa de cercetători a extras o parte dintre arbori pentru a analiza în detaliu schimbările produse în habitatele subacvatice. Datele colectate au indicat o expansiune remarcabilă a biodiversității din jurul masei lemnoase.
Kari-Matti Vuori, cercetătorul care conduce studiul, a explicat că experimentul a dus la o creștere puternică a vieții bentonice în zonele în care au fost scufundați copacii.
Potrivit datelor furnizate de cercetătorul Juha Vuori, numărul organismelor bentonice( n.r: forme de viață care joacă un rol important în menținerea echilibrului ecologic, constituind o sursă primară de hrană pentru populațiile de pești și pentru alte specii acvatice) s-a multiplicat de zece ori în sectoarele din lac unde au fost amplasate grupurile de brazi scufundați.
Măsurătorile efectuate la trei ani de la lansarea experimentului au arătat nu doar o creștere numerică masivă a acestor forme de viață, ci și o diversificare accentuată a speciilor prezente în mediul acvatic. Micro-habitatele create de crengile brazilor au oferit condiții ideale de adăpost și reproducere, revitalizând semnificativ întreaga rețea trofică a lacului.
Totodată, arată specialiștii, brazii scufundați au creat o nouă structură fizică pe care organismele au putut să se dezvolte. Astfel, în jurul lemnului au apărut comunități microbiene și fungice, care au devenit o sursă suplimentară de hrană și au contribuit la formarea unui habitat subacvatic mai complex.
Efectele au fost observate și mai sus în lanțul trofic. Pescarii locali le-au spus cercetătorilor că au remarcat o creștere considerabilă a numărului de pești în zonele unde fuseseră scufundați copacii.