Partidele de extremă dreapta, în ascensiune în toată Europa. Cele trei domenii cheie care le fac atractive în rândul electoratului, folosite și de AUR
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Naționaliști nostalgici, populiști și ultraconservatori cu rădăcini neo-fasciste se bucură de o creștere în sondaje în întreaga Europă, arată o analiză BBC. Dar cum s-a ajuns aici? Se îndreaptă milioane de alegători europeni cu adevărat spre extrema dreaptă sau este mai mult un vot de protest?
Cuprins:
Georgina Wright, directoarea Programului pentru Europa al Institutului Montaigne, cu sediul la Paris, crede că renașterea simpatiilor de extremă dreapta din Europa se datorează în mare parte nemulțumirii față de curentul politic dominant și partidele tradiționale. În prezent, în Germania, 1 din 5 alegători se declară nemulțumit de guvernul de coaliție, de exemplu.
Wright spune că mulți alegători din Europa sunt atrași de sinceritatea partidelor de extremă dreapta și că există o frustrare palpabilă că politicienii tradiționali nu par să aibă răspunsuri clare în trei domenii cheie ale vieții:
- problemele legate de identitate, generate de teama de frontiere deschise și de eroziunea identității naționale și a valorilor tradiționale;
- economie, unde există o respingere a globalizării și tot mai multe resentimentele legate de faptul că urmașilor - copii, nepoți - nu li se asigură un viitor mai bun;
- justiție socială - în rândul populației e tot mai puternic sentimentul că autoritățile naționale nu dețin controlul asupra regulilor ce guvernează viața cetățenilor.
Dacă după cel de-Al Doilea Război Mondial majoritatea oamenilor au înțeles cât de nocive sunt nazismul și fascismul, alegătorii nemaipunând ștampila de vot pe extrema dreaptă și partidele politice refuzând în masă să colaboreze cu astfel de grupări, acum, aceste bariere autoimpuse se estompează tot mai mult.
Crizele care hrănesc extremismul
După luni de proteste și greve generate de creșterea vârstei de pensionare, Franța se confruntă în prezent cu noi manifestații extrem de violente, generate de uciderea unui tânăr de 17 ani cu origini nord-africane de un polițișt.
Astfel de revolte nu sunt o noutate în Franța. Însă intensitatea sentimentelor care pun stăpânire pe francezi, fie că este vorba despre cei care simpatizează cu poliția sau despre cei care sunt de partea familiei victimei și a păturii sărace care trăiește la marginea orașelor, nu a mai fost întâlnită din vara anului 2005, când suburbiile nordice ale Parisului au fost zguduite de ciocniri extrem de violente, ce au atras atenţia presei internaţionale.
În acest context, în timp ce președintele Macron se luptă în mod vizibil să țină situația sub control, adversarul său politic de extremă dreaptă, Marine Le Pen, cu mesajul ei dur cu privire la securitate și anti-imigrație, ar putea sfârși prin a fi câștigătoarea din sondaje.
Maine Le Pen a ajuns deja în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2017 și 2022, iar partidul său a obținut un rezultat istoric în cele parlamentare de anul trecut.
Mesajele radicale, tot mai populare în Europa
A treia economie a UE, Italia, este condusă de Giorgia Meloni, lidera unui partid cu rădăcini neofasciste. Iar în Finlanda, după trei luni de dezbateri, naționaliștii de extremă dreapta „Finlandezii” s-au alăturat guvernului de coaliție.
În Suedia, partidul radical anti-imigrație și anti-multiculturalism „Suedezii Democrații” a devenit al doilea ca mărime din parlament, susținând guvernul de coaliție de dreapta.
În Grecia, duminica trecută, trei partide de extremă dreaptă au obținut suficiente voturi pentru a intra în parlament, în timp ce în Spania, controversatul partid naționalist Vox - primul partid de extremă dreaptă de succes din Spania de la moartea dictatorului fascist Francisco Franco în 1975 - a depășit toate așteptările în alegerile regionale recente.
Inclusiv Germania, încă sensibilă la trecutul său nazist, se confruntă cu o ascensiune a unei formațiuni cu politici radicale. Sondajele spun că formațiunea de extremă-dreaptă AfD este la egalitate sau chiar depășește social-democrații (SPD) cancelarului Olaf Scholz. Weekendul trecut, un candidat AfD a câștigat pentru prima dată un post de conducere local.
Chiar dacă nu este menționat în analiza BBC, în România, partidul AUR este cotat în unele sondaje pe locul 2, după ce ar fi depășit PNL, cu peste 20% intenție de vot.
Cum influențează partidele tradiționale
Mark Leonard, directorul de Relații Externe al Consiliului Europei, spune că asistăm la un paradox.
Mulți politicieni din formațiunile tradiționale au preluat în ultimii ani sloganuri sau poziții de la extrema dreaptă, sperând să le fure astfel din susținători. Dar, prin asta, au făcut ca extrema dreaptă să fie mai populară, subliniază BBC.
În același timp, o serie de partide de extremă dreaptă din Europa s-au îndreptat intenționat mai mult către centrul politic, sperând să atragă mai mulți alegători centriști.
Un alt element care a împins partidele de extremă dreaptă spre centru a fost relația cu Moscova.
Liga din Italia, formațiunea lui Le Pen din Franța și Partidul Libertății Far din Austria aveau în mod tradițional legături strânse cu Kremlinul, iar acest lucru a devenit mai mult decât stânjenitor după ce Putin a ordonat invadarea Ucrainei. Ca urmare, liderii acestor partide și-au schimbat retorica.
Un alt exemplu de „centrificare” a acestor grupări politice, spune Mark Leonard, o reprezintă mesajele în privința UE.
După votul pentru Brexit din 2016, UE se temea de un efect de domino - Frexit (Ieșirea Franței din UE), Dexit (Ieșirea Danemarca din UE), Italexit (Ieșirea Italiei din UE) și multe altele -, mai ales că multe țări europene aveau partide populiste profund eurosceptice care se descurcau bine la acea vreme.
Liderii acestor partide au analizat însă impactul social și politic - indiferent de impactul economic aprins dezbătut - pe care l-a avut Brexitul în Marea Britanie și mulți au ajuns la concluzia că ieșirea din UE ar provoca o destabilizare suplimentară într-o lume deja foarte volatilă, în condițiile în care ultimii ani au fost marcați de pandemie, un război la granița UE și un cost al vieții tot mai crescut.
Sondajele sugerează că UE este mai populară în rândul europenilor în acest moment decât a fost mulți ani înainte. Prin urmare, partidele de extremă dreapta vorbesc despre reformarea UE, mai degrabă decât despre părăsirea ei. Și se preconizează că vor avea rezultate puternice la alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European.
vanilla_sky 01.07.2023, 20:25
Imi place cand multi progresistii, fie ei jurnalisti sau politicieni, se fac ca nu înțeleg motivul pentru care europenii din tot mai multe tari aleg partidele de extrema dreapta, desi explicatia este cat se poate de simpla: fluxurile necontrolate de migranti din Africa si Asia, in special Orientul Mijlociu. Europenii au inteles într-un final ca "diversitatea" si "îmbogățirea culturala" sunt niste minciuni. Nu exista aproape niciun beneficiu in primirea milioanelor de migranti, ci doar probleme.
vudejea 01.07.2023, 20:56
Nu-i adevarat ce zici ! Fiecare are motivele lui si din cate stiu eu pierderea identitatii nationale e principala cauza...Eu, ca exemplu, o sa votez AUR pentru ca mi-e sila de toti ceilalti hoti si incompetenti ce s-au perindat pe la putere. As vota AUR si daca Simion ar umbla in fundul gol pe strada, atat de mare mi-e sila de toti ceilalti ce au pierdut inclusiv controlul national, Romania e condusa de ambasada Sua
armand 01.07.2023, 21:24
In primul rand , mai multa atentia la proprietatea termenilor daca tot scrirti articole. Incurcati, nu stiti , vreti sa induceti in eroare alaturarea unor termeni ca "extrema dreapta , neofascism" cu personaje care nu au nimic de a face cu astea, de exemplu G. Meloni. In contextul politic actual orice idee ce tine de dreapta este perceput fie extremist , fie fascist iar majoritatea le accepta din cauza bagajului educational modest. Iar oamenii simpli vor vota orice altceva decat dementa neoliberala care a cuprins occidentul. Cu consecintele de rigoare!
VolodimirZelenski 01.07.2023, 22:12
AUR e cancerul Romaniei si al democratiei.
steaua1990 03.07.2023, 19:00
De ce bha "Zdrelenski"? Vrem si noi trupele straine de ocupatie(sua) sa paraseasca tara si vrem suveranitate nationala in granitele actuale, asta vrea si ucraina lu Cersenski al tau nu? Asta vrem si noi!
Convertor 01.07.2023, 22:52
Și eu votez cu AUR și Sosoca...și aș vota și PCR...dar nu are șanse...