Patriarhia Română respinge propunerea Papei de a avea o dată unică a sărbătoririi Paștelui

„Orice consultare referitoare la data Paștelui și o eventuală hotărâre pot avea loc numai în cadrul unui viitor Sinod pan-ortodox, prin participarea tuturor Bisericilor Ortodoxe surori”, precizeză reprezentanții BOR.

Răspunsul Bisericii Ortodoxe Române menționează că trebuie să se țină cont de recomandarea foarte importantă a Sinaxei Întâistătătorilor și Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe, întrunită între 21 și 28 ianuarie 2016 la Centrul Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy, unde s-au precizat următoarele:

„În ceea ce privește tema Calendarului, este potrivit ca fiecare Biserică să fie liberă de a pune în practică ceea ce consideră de cuviință pentru formarea duhovnicească a enoriașilor săi, dar fără să modifice data sărbătoririi comune a Paștilor de către toți ortodocșii”.

Declarația făcută de Papa Francisc vine în contextul ]n care, deși Paștele este sărbătorit, în general, la date diferite, în funcție de calendarele religioase folosite, anul acesta Învierea Domnului va fi celebrat în aceeași zi atât în calendarul gregorian, cât și în cel iulian.

Cum se calculează data Paștelui

Biserica Ortodoxă utilizează atât ciclul calendaristic lunar, cât și pe cel solar pentru a determina data Sfintelor Paști dintr-un anumit an, explică Doxologia.

Data Paştelui s-a stabilit la primul sinod ecumenic de la Niceea în anul 325 d. Hr., și este marcat de prima duminică de după luna plină de după echinocţiul de primăvară.  

Cum se calculează ziua în care se sărbătorește Paștele? Ei bine, ea este legată de două fenomene astronomice importante, unul cu dată fixă, și anume echinocţiul de primăvară, care este totdeauna pe 21 martie, și unul cu dată schimbătoare, mai exact prima lună plină care apare după echinocţiul de primăvară, numită şi lună plină pascală. Această mișcare de rotație a lunii în jurul Pământului este cea care face ca data la care se sărbătrește Învierea Domnului să difere.

Paștele a fost calculat astfel până în anul 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, deoarece vechiul calendar iulian întârzia în fiecare an calculul – căci anul astronomic este cu 11 minute mai lung decât anul iulian și, odată la 128 de ani, se mai acumulează încă o zi.

Papa Grigore al XIII-lea este cel care a restabilit echinocţiul de primăvară la data de 21 martie iar calendarul gregorian a fost ulterior acceptat unanim, excepție făcând Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbă, care păstrează, în continuare, calendarul neîndreptat. Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924.

În 2025, Paștele ortodox dar și cel catolic se sărbătoresc la aceeași dată, pe 20 aprilie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro