Pentru ce a fost totuși condamnat Piedone în dosarul Colectiv. Proba care l-a trimis în închisoare pe primarul sectorului 5
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cristian Popescu Piedone a comis infracţiunea de abuz în serviciu, încălcând Codul fiscal şi Legea administraţiei publice locale, motivează Curtea de Apel Bucureşti condamnarea la 4 ani de închisoare pe care a primit-o fostul primar al sectorului 4.
Cuprins:
După incendiul din Colectiv, Piedone a fost acuzat că şi-a exercitat atribuţiile de serviciu în mod defectuos, încălcând legea. De-a lungul timpului, DNA a indicat mai multe legi şi hotărâri de guvern pe care fostul primar le-a nesocotit atunci când a autorizat funcţionarea clubului Colectiv, iar Tribunalul Bucureşti, în sentinţa pe fond, a fost de acord cu acuzarea.
Curtea de Apel Bucureşti, în motivarea deciziei de condamnare a lui Piedone, publicată de rejust.ro, spune însă că niciuna dintre legile invocate de procurorii DNA nu-l privea pe Piedone. Un prim text pe acest subiect a fost publicat anterior de G4 Media.
Condamnat pe un articol de lege despre taxe
Există totuşi un text de lege care prevede că primarul trebuia să se asigure, înainte de permite funcţionarea clubului Colectiv, că el are autorizaţie pentru securitate la incendiu. Cei doi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti l-au descoperit în Codul Fiscal şi au construit pe el tot eşafodajul care a dus la pedeapsa de 4 ani de închisoare primită de fostul edil.
Textul respectiv se află la articolul care se referă la taxele încasate la bugetul local, iar el prevede că „autorizaţia privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, în cazul în care comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competenţă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare”.
„În cazul în care comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege” a fost condiţia necesară şi suficientă pentru condamnarea lui Piedone la închisoare.
Curtea constată că autorizația de funcționare putea fi eliberată doar în ipoteza în care comerciantul îndeplinea toate condițiile prevăzute de lege, respective acesta avea toate autorizațiile și avizele impuse de lege, inclusiv autorizația PSI.Decizia CAB din dosarul Colectiv:
Mai departe, instanţa a legat această obligaţie a primarului prevăzută în Codul Fiscal de o prevedere din Legea administraţiei publice locale, care spune că el „emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative”.
Cine a depus proba care l-a înfundat pe Piedone
În motivarea deciziei lor, judecătorii au demonstrat că fostul primar al Sectorului 4 a permis funcţionarea clubului Colectiv, cu toate că ştia că acesta ar fi trebuit să deţină şi autorizaţie pentru securitate la incendiu.
Proba care l-a trimis pe Piedone în spatele gratiilor e o înregistrare video. Un documentar intitulat „Colectiv - Negru pe Alb”, pe care patronii clubului l-au depus la dosar, în apărarea lor, în primăvara anului trecut.
În acest film, de la minutul 2:30, apare declaraţia pe care Piedone a făcut-o presei, a doua zi după incendiul în urma căruia 65 de oameni au murit, iar alţi 146 au fost mutilaţi pe viaţă,
„Acordul de funcționare însumează toate acordurile de la toate instituțiile abilitate să dea autorizațiile de funcționare: alimentație publică, norme PSI ș.a.m.d.”, declara fostul primar al Sectorului 4.
O persoană care spune clar, într-un interviu televizat, că pentru autorizația de funcționare este nevoie de autorizația PSI nu poate susține că nu știa că dispozițiile legale impun acest lucru.Decizia CAB din dosarul Colectiv:
Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti subliniază, în motivarea lor, „că întreg probatoriul dovedește că inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone a acționat cu intenție indirectă, acceptând că prin eliberarea autorizație de funcționare fără autorizație PSI creează o stare de pericol pentru persoanele care frecventează clubul Colectiv”.
De ce nu trebuie să „semnezi ca primarul”
În timpul procesului, Piedone s-a apărat şi a spus că el doar semna hârtiile care-i veneau la mapă şi nu stătea să verifice documentele din dosare.
Dar „rolul primarului nu este pur formal. Fiind învestit cu exercițiul autorității de stat, acesta are obligația de a verifica, cel puțin prin sondaj, actele pe care le semnează”, subliniază judecătorii Curţii de Apel, în decizia de condamnare.
Instanţa mai precizează că, dacă fostul edil ar fi avut curiozitatea să verifice personal, măcar o dată, documentația unei societăţi care avea nevoie de autorizație PSI, „în mod evident ar fi existat o clarificare a situației la nivelul Sectorului 4. Nedesfășurând nici măcar o verificare prin sondaj, inculpatul și-a asumat riscul eliberării unei autorizații în mod ilegal”.
Cum s-a înjumătăţit pedeapsa lui Piedone
Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată de DNA, în mai 2016, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu. Una privea eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru clubul Colectiv, iar cealaltă era legată de un restaurant din sectorul 4. Ambele societăţi funcţionau fără autorizaţie pentru securitatea la incendiu.
În decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a apreciat că fapta fostului primar, de a autoriza funcţionarea clubului Colectiv, a produs „consecinţe deosebit de grave” şi a majorat cu jumătate limitele pedepsei, iar Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare.
Curtea de Apel Bucureşti a schimbat mai întâi încadrarea juridică a acuzaţiilor, renunţând la partea cu producerea de consecinţe deosebit de grave, iar apoi l-a achitat pe Piedone pentru al doilea abuz în serviciu, legat de autorizarea restaurantului, pentru că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Infracțiunea de abuz în serviciu se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Judecătorii l-au condamnat pe Piedone la „o pedeapsă orientată spre mediul prevăzut de lege, respectiv 4 ani de închisoare, apreciind acest cuantum ca suficient pentru realizarea scopului de prevenție generală şi specială şi de reeducare al pedepsei”.
Instanţa a explicat, în motivarea deciziei, că nu i-a dat pedeapsa maximă fostului primar, pentru că cei doi pompieri ISUBIF acuzaţi în acelaşi dosar se fac vinovaţi, într-o măsură mai mare, de „punerea permanent în pericol a vieţii, sănătăţii, integrităţii corporale a persoanelor, angajaţilor care s-au aflat în incinta clubului în perioada ianuarie - 30 octombrie 2015”.
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea
