Peste două milioane de pensionari apar în calculele Curții de Conturi cu posibile sume primite în minus, în timp ce alte sute de mii de cazuri ridică suspiciunea că pensiile ar fi fost calculate prea mari. Numai că cifrele nu înseamnă că toate aceste dosare au fost deja declarate greșite. Urmează verificări individuale, iar de aici apar două întrebări uriașe pentru oameni: cine trebuie să dea bani înapoi și cât vor aștepta cei care au de primit.
Cuprins:
Casa Națională de Pensii Publice spune că va verifica toate situațiile semnalate de Curtea de Conturi și avertizează că estimările rezultate din audit nu trebuie confundate cu milioane de dosare deja controlate și declarate greșite. Adrian Negrescu, consultant economic și manager al companiei de consultanță Frames, estimează însă că, dacă verificările vor confirma probleme la scară mare, operațiunea ar putea dura ani.
Raportul Curții de Conturi a identificat suspiciuni că, la recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, unor beneficiari le-ar fi fost preluate punctaje anuale mai mici sau mai mari decât cele cuvenite. Pentru 2.211.060 de beneficiari au apărut suspiciuni privind punctaje mai mici decât cele corecte, iar valoarea drepturilor posibil plătite în minus a fost estimată la peste 230 de milioane de lei.
În sens invers, pentru 574.060 de cazuri au fost semnalate suspiciuni privind punctaje mai mari decât cele cuvenite, cu plăți în plus estimate la peste 71 de milioane de lei prin verificarea unor eșantioane și extrapolarea rezultatelor.
CNPP a făcut precizări oficiale tocmai pentru a explica această diferență. Instituția arată că auditorii au pornit, pentru o parte dintre verificări, de la bazele de date ale Casei de Pensii, au ales eșantioane pe care le-au analizat în detaliu, iar rezultatele au fost apoi folosite pentru estimări statistice.
„O valoare estimată prin extrapolare statistică nu înseamnă că toate dosarele la care aceasta se referă au fost verificate individual”, precizează CNPP.
Asta înseamnă, spus simplu, că nu putem afirma acum că 2,2 milioane de pensionari au sigur bani de primit și nici că peste 574.000 de oameni au primit sigur bani în plus, iar fiecare situație trebuie verificată separat.
„Existența și cuantumul unei eventuale diferențe pot fi stabilite numai prin verificarea individuală a dosarului”, transmite Casa Națională de Pensii.
CNPP spune că va analiza cazurile semnalate și că, acolo unde diferențele se confirmă, vor fi aplicate măsurile prevăzute de lege, atât pentru acordarea banilor care li se cuvin pensionarilor, cât și pentru eventualele sume plătite necuvenit.
Analistul economic Adrian Negrescu crede că adevărata problemă începe în momentul în care autoritățile vor trebui să verifice individual un număr foarte mare de dosare.
„Recalcularea pensiilor va fi o adevărată aventură financiară pentru statul român”, spune analistul.
El estimează că nivelul de muncă această operațiune ar fi unul colosal.
„Probabil autoritățile vor trebui să angreneze din nou peste o mie de oameni care să ia la mână fiecare dosar unde există suspiciuni de calculare greșită a pensiilor”, spune Adrian Negrescu.
Negrescu consideră că un control făcut dosar cu dosar nu se va putea încheia repede.
„Procesul recalculării pensiilor va dura probabil doi sau trei ani, în condițiile în care fiecare dintre dosare va trebui refăcut și emise din nou decizii de recalculare”, afirmă economistul.
Și CNPP a recunoscut că recalcularea pensiilor a avut o amploare fără precedent și a presupus procesarea unui volum foarte mare de date și documente într-un timp relativ scurt. Instituția admite că pot exista cazuri care trebuie corectate, dar susține că acestea nu pot fi generalizate înaintea verificării fiecărui dosar.
Pentru pensionarii cărora li s-a calculat o pensie mai mică decât cea la care aveau dreptul, primul pas este stabilirea exactă a erorii și a diferenței de bani. Abia după verificarea dosarului poate fi stabilită suma care trebuie acordată. Adrian Negrescu avertizează însă că, dacă se confirmă un număr foarte mare de asemenea cazuri, oamenii nu ar trebui să se aștepte ca toate diferențele să fie achitate într-un timp foarte scurt.
„Oamenii să nu-și facă iluzii. Probabil, dacă vor primi despăgubiri, acestea vor fi plătite probabil peste doi-trei ani de acum încolo și pe un sistem de plată eșalonată pe parcursul mai multor ani, în condițiile în care statul nici acum nu are din ce să plătească pensiile, se împrumută de la investitori pentru a avea cu ce să achite factura la bugetul de stat”, spune economistul.
Dacă plata eventualelor diferențe se va întinde pe mai mulți ani, apare și problema inflației.
„Cei care vor avea de primit bani și e vorba de peste 2 milioane de români, să nu-și facă iluzii că sumele vor fi foarte mari, în condițiile în care, să nu uităm, de la an la an, inflația macină puterea banilor”, spune Adrian Negrescu.
Economistul dă exemplul unui pensionar cu o pensie de 3.000 de lei și susține că, după doi ani cu inflație ridicată, puterea de cumpărare a acestei sume s-a redus puternic.
Cu alte cuvinte, chiar dacă un pensionar ar primi mai târziu o diferență calculată pentru o perioadă anterioară, valoarea reală a banilor poate fi mai mică până în momentul în care aceștia ajung efectiv la beneficiar.
Pentru cealaltă categorie, cea a pensionarilor care ar putea descoperi că au primit o pensie mai mare decât cea corectă, legea face o distincție esențială: contează din vina cui s-a produs eroarea. Legea nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, stabilește că debitele reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie „nu se recuperează”.
„Pentru cei care vor avea pensii recalculate în minus, în sensul că au primit mai mulți bani, vestea bună e că nu vor trebui să dea niciun ban în plus, greșeala asumată de stat fiind stabilită ca fiind nefiind o obligație de plată pentru oameni, printr-o lege aprobată de Parlament. Altfel spus, legea îi protejează pe oameni împotriva erorilor absolut halucinante făcute de funcționarii statului atunci când au calculat pensiile”, spune analistul, referindu-se la cazurile în care greșeala aparține statului.
Normele de aplicare prevăd că, dacă după 1 decembrie 2024 este descoperită o astfel de plată, pensia este revizuită, dar suma încasată anterior și care intră sub protecția legii este scutită de la plată. Asta înseamnă concret că, dacă instituția a calculat greșit pensia și pensionarul nu are nicio vină, banii deja primiți nu îi sunt ceruți înapoi în condițiile acestei legi.
Adrian Negrescu spune că, dacă pensia a fost calculată greșit din vina statului, eventualele sume primite în plus nu ar urma să fie recuperate retroactiv prin tăieri din pensia lunară. În opinia sa, pensionarul nu poate fi pus să plătească pentru o eroare pe care nu a provocat-o el.
„În niciun caz nu se poate aplica pentru că e o lege care interzice acest lucru în cazul în care responsabilitatea pentru emiterea unor venituri suplimentare aparține statului și nu cetățeanului. Nu cetățeanul l-a păcălit sistemul, ci sistemul practic l-a păcălit pe el, în sens pozitiv sau negativ din perspectiva modului în care i-a calculat pensia”, adaugă Adrian Negrescu.
Asta nu înseamnă însă că pensia greșită va rămâne pentru totdeauna la valoarea mai mare. Normele permit revizuirea pensiei pentru viitor, dar diferențele deja încasate pot fi scutite de recuperare dacă sunt îndeplinite condițiile legii.
Legea are însă o excepție foarte importantă. Scutirea nu se aplică dacă plata în plus a fost provocată de culpa pensionarului. Printre exemplele prevăzute în lege se numără folosirea unor documente întocmite cu încălcarea legii, declararea unor informații care nu corespund realității sau nerespectarea obligațiilor legale care îi reveneau beneficiarului. Numai în asemenea situații, banii pot fi recuperați.
În cazul în care există într-adevăr o datorie care poate fi recuperată legal, apare și regula privind reținerea din pensie. Articolul 729 din Codul de procedură civilă stabilește că pensiile și celelalte venituri periodice pot fi urmărite, pentru datorii obișnuite, până la o treime din venitul lunar net. Mai întâi trebuie verificat dosarul, trebuie stabilit dacă a existat într-adevăr o plată în plus și, foarte important, dacă suma poate fi recuperată potrivit legii.
Pentru pensionarul care a primit mai mult exclusiv din cauza unei erori a Casei de Pensii și care nu are nicio culpă, intervine protecția prevăzută de Legea nr. 125/2014.
La acest moment, cel mai important lucru este că nimeni nu poate spune că toate cele 2,2 milioane de cazuri reprezintă pensii dovedite ca fiind calculate prea mici și nici că toate cele 574.060 de cazuri reprezintă pensionari care trebuie să dea bani înapoi. CNPP spune că fiecare dosar trebuie verificat individual înainte de stabilirea unei diferențe.
Dacă se confirmă că un pensionar a primit prea puțin, trebuie stabilită suma care i se cuvine. Adrian Negrescu estimează că, dacă numărul cazurilor va fi foarte mare, verificarea și plata diferențelor ar putea dura ani, însă nu există deocamdată un calendar oficial în acest sens. Dacă se confirmă că un pensionar a primit prea mult, situația depinde de cauza erorii. Banii primiți dintr-o greșeală a statului sunt protejați de lege, în timp ce sumele obținute în situații în care există culpa beneficiarului pot fi recuperate.
Pentru milioane de pensionari, următorul pas decisiv va fi, așadar, verificarea individuală a dosarelor. Abia după aceasta se va ști cine are într-adevăr bani de primit, cine a avut pensia stabilită prea mare și ce sumă trebuie corectată.