Planul strategic al lui Xi Jinping care a salvat China din fața șocului petrolier global

China rezistă datorită stocurilor masive și a energiei regenerabile

Criza petrolului provocată de conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, început în martie 2026, reprezintă cel mai mare test pentru strategia Chinei de autosuficiență energetică. Spre deosebire de alte țări asiatice care s-au confruntat cu lipsuri acute de combustibil, China, cel mai mare importator de energie din lume, a reușit să facă față provocării datorită stocurilor vaste de petrol și tranziției către energie regenerabilă.

„Capacitatea Chinei de a face față acestor șocuri energetice este o confirmare a eforturilor depuse pentru a-și spori securitatea energetică”, a declarat Erica Downs, cercetător senior la Center on Global Energy Policy, pentru CNN. „Există multe decizii asupra cărora pot privi retrospectiv și să spună: «Am făcut alegerea corectă»”.

În ce constă strategia lui Xi pentru independența energetică

De la începutul anilor 90, când a devenit importator net de energie, China a privit dependența de resursele din Orientul Mijlociu ca pe o vulnerabilitate strategică. Sub conducerea lui Xi, eforturile s-au intensificat pentru a diversifica sursele de energie și a reduce dependența de rutele maritime.

China a construit conducte costisitoare pentru transportul petrolului și gazelor naturale din Asia Centrală, Rusia și Myanmar și a investit masiv în energie verde și vehicule electrice. „Trebuie să aderăm la gândirea scenariului cel mai rău”, este unul dintre motto-urile președintelui Xi, transmis frecvent oficialilor chinezi.

Producția masivă de panouri solare, turbine eoliene și baterii pentru mașini electrice a făcut din China lider global în domeniul tehnologiilor verzi. În 2026, țara operează de trei ori mai multă energie eoliană și solară decât Statele Unite și India împreună, conform Global Energy Monitor.

Stocarea de cantități uriașe de petrol

În 2019, președintele Xi Jinping a lansat un plan pe șapte ani pentru dezvoltarea resurselor interne de petrol și gaze. Rezultatele sunt deja vizibile: producția de petrol a Chinei a crescut de la 3,8 milioane de barili pe zi în 2019 la 4,4 milioane în prezent, în timp ce producția de gaze a crescut cu 50%.

Începând din februarie, stocurile observabile de petrol ale Chinei au crescut cu 110 milioane de barili, atingând un record de 1,2 miliarde – de trei ori mai mult decât rezervele Statelor Unite. Capacitatea totală de stocare a Chinei este de două miliarde de barili, fiind utilizată în prezent doar 58%.

Un exemplu elocvent al acestei strategii este facilitatea de stocare a petrolului Dongjiakou, cea mai mare de pe coasta chineză. Conform unei analize a revistei de specialitate The Economist, capacitatea sa a crescut cu 10 milioane de barili din ianuarie, ajungând la 24 de milioane. Acest complex, deși are doar doi ani vechime, este deja 56% plin.

China folosește rezervele de stat și energia verde pentru a limita impactul crizei petroliere

Deși dependența Chinei de combustibili fosili a scăzut semnificativ, țara importă în continuare 70% din necesarul său de petrol și 40% din cel de gaze naturale. Conflictul din Golf a dus la creșterea prețurilor la combustibil, iar Beijingul a fost nevoit să intervină pentru a limita impactul asupra economiei. În aprilie 2026, autoritățile au permis rafinăriilor de stat să acceseze rezervele comerciale de petrol, potrivit Bloomberg News.

Totuși, creșterea rapidă a energiei regenerabile și a vânzărilor de vehicule electrice – care reprezintă deja peste jumătate din totalul mașinilor noi vândute – au redus cererea de petrol cu peste un milion de barili pe zi, conform unui studiu realizat de Rhodium Group în 2025. Agenția Internațională pentru Energie estimează că consumul de petrol al Chinei va atinge vârful în 2027.

Exporturile de tehnologii verzi ale Chinei explodează pe fondul crizei energetice globale din 2026

În primul trimestru al anului 2026, exporturile de tehnologii verzi ale Chinei au explodat: vehiculele electrice, bateriile cu litiu și componentele pentru turbine eoliene au înregistrat creșteri de 78%, 50% și, respectiv, 45%, potrivit datelor oficiale. Această criză globală a energiei ar putea accelera interesul altor țări pentru soluțiile tehnologice pe care China deja le produce pe scară largă.

„Închiderea Strâmtorii Ormuz va forța fiecare țară să-și regândească securitatea energetică și să producă mai multă energie pe plan intern”, a explicat Lin Boqiang, decanul Institutului de Studii Politice Energetice din cadrul Universității Xiamen. „Iar când vine vorba de utilizarea bateriilor și a tehnologiilor solare și eoliene produse de China, țările care erau reticente ar putea să reflecteze de două ori”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE