PNL şi USR au atacat la CCR proiectul de lege care pedepseşte doar faptele de corupţie săvârşite pentru sine, nu şi pentru alţii

PNL şi USR au depus, joi, la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Proiectul de lege, care a trecut deja de Parlament, prevede închisoare doar pentru cei care iau sau dau mită în scop personal și doar dacă foloasele necuvenite sunt materiale şi a fost inițiat de deputații PSD Andreea Cosma și Cătălin Rădulescu.

Actul normativ este atacat pentru a doua oară la CCR, după ce pe 27 iulie 2018 preşedintele Iohannis sesizase Curtea, aceasta constatând că dispoziţiile articolului unic pct. 1 ale acestei legi sunt neconstituţionale.

Camera Deputaţilor a reexaminat în calitate de for decizional, pe 16 aprilie, în urma deciziei CCR, proiectul de lege pentru modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a revenit la textul iniţial, prin care se pedepsesc cu închisoarea faptele săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.â

Deputaţii PNL şi USR atrag atenţia că articolul unic al legii este neconstituţional deoarece „consacră restrângerea domeniului de aplicare al infracţiunii reglementate prin norma în vigoare, legiuitorul refuzând aplicarea obligaţiei regulamentare de a asigura corelarea tehnico-legislativă cu Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, încălcând astfel dispoziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”.

Ce spuneau iniţiatorii

Inițiatorii făceau referire la faptele de corupție, precum luarea și darea de mită, în formă agravantă, și spun că dacă foloseasele necuvenite nu sunt obținute pentru sine, atunci nu este infracțiune.

”Este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracțiune fără niciun fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce folosease necuvenite unei terțe persoane. Dacă acest interes nelegitim și beneficiul rezultat nu aparțin, cel puțin parțial, și autorului, atunci nu poate fi vorba de o infracțiune de corupție sau asimilată unei infracțiuni de corupție. Este esențial să se determine o legătură certă între fapta incriminată și beneficiul rezultat, în favoarea făptuitorului”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive. În plus, dacă foloseasele necuvenite nu sunt materiale, atunci, din nou, nu este infracțiune. Un exemplu în acest sens ar fi obținerea de funcții publice.

”Câștigul de imagine, popularitatea ori rezultatul unui scrutin electoral au devenit foloase necuvenite ale unor infracțiuni de corupție sau asimilate acestora, ceea ce este absurd. În aceste condiții, se creează posibilitatea de a eticheta drept folos necuvenit absolut orice, ceea ce, cu siguranță nu a fost și nu este în intenția legiuitorului”, mai prevede expunerea de motive.

Citeşte şi: Pe urmele filmului care a șocat internetul. Femeia cu copil în brațe bătută în autogara din Zalău povestește prin ce a trecut

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE