„Baletul juridic” prin care Cristi Burci și oamenii lui au scăpat de Dosarul Romvag. „N-au delapidat în mod organizat, ci în virtutea funcțiilor”

Cu toate acestea, Curtea de Apel București a instituit măsura confiscării extinse cu privire la suma de 2,7 milioane de euro din averea lui Cristi Burci. Hotărârea nu este definitivă, iar inculpații sau procurorii au posibilitatea de a o ataca cu apel pe rolul Înaltei Curți.

Cuprins:

Prejudiciul estimat

În esență, judecătorul fondului reține că procurorii DIICOT n-au dovedit că omul de afaceri și oamenii lui au constituit un grup infracțional organizat anterior, cu o structură clară, ci doar și-au folosit funcțiile și rolurile pe care le dețineau pentru a delapida SC Romvag SA, fapte care între timp s-au prescris.

Libertatea a consultat motivarea Hotărârii nr. 124/2026 a Curții de Apel București pentru a vedea cum a scăpat Cristi Burci de megadosarul devalizării SC Romvag SA Caracal, cu un prejudiciu estimat de procurorii DIICOT la 165 de milioane de lei (33 milioane de euro).

De acuzații au mai scăpat Vilson Stancu (din conducerea Romvag SA), oamenii de încredere ai lui Cristi Burci din grupul de firme controlat de acesta – Denisa Turcu și Clara Gheocov – precum și avocații acestuia implicați în mecanismul de tip „suveică” prin care a fost devalizată SC Romvag SA, Elena Radu și Alin Cătălin Drinceanu.

Reamintim că patronul Adevărul, Cristi Burci, este acuzat de constituire de grup infracțional organizat și alte infracțiuni economice, pentru modalitatea în care a administrat fabrica de vagoane Romvag SA Caracal.

Este vorba despre operațiuni financiare frauduloase, acuză procurorii DIICOT, prin care Cristi Burci și oamenii lui au pus mâna pe patrimoniul societății, pe care l-au valorificat în interes propriu printr-un sistem de tip „suveică”.

Potrivit rechizitoriului, Romvag Caracal a intrat în 2002 sub influența grupului de firme coordonat de Cristi Burci, acuzat de procurori că a stors societatea de bani cu ajutorul lui Thomas Manns, un cetățean german cu afaceri în Luxemburg.

Ancheta mai arată că, din 2006 până în 2012, Romvag SA a fost decapitalizată de grupul de firme Railway Systems Luxemburg, coordonat de Thomas Manns și de Cristi Burci.

Infracțiunile economice s-au prescris cel mai târziu în 2023

Între timp însă, o mare parte din infracțiuni s-au prescris, așa cum reține judecătorul de la Curtea de Apel București, astfel încât singura soluție pe care o putea pronunța instanța este cea de încetare a procesului penal:

„Inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.) a fost trimis în judecată pentru un concurs de infracțiuni față de care Curtea constată că termenele de prescripție a răspunderii penale s-au împlinit după cum urmează:
În privința infracțiunii de gestiune frauduloasă în formă continuată (…), termenul de prescripție aplicabil este de 8 ani, pedeapsa maximă specială prevăzută fiind de 7 ani închisoare. Infracțiunea continuată s-a epuizat la data ultimului act material, situată în luna octombrie 2012 (momentul ieșirii SC Romvag SA Caracal din procedura de insolvență și al încetării mecanismului de decapitalizare), astfel că termenul de 8 ani s-a împlinit la data de 30.10.2020.
În privința infracțiunii de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată (2 acte materiale — acțiunea de însușire a sumei de 2.730.000 euro din patrimoniul SC Astra Rail Industries SRL Arad), termenul de prescripție aplicabil este de 8 ani (…). Infracțiunea continuată s-a epuizat la data ultimului act material, respectiv data transferului din 13.07.2012, astfel că termenul de 8 ani s-a împlinit la data de 12.07.2020.
În privința infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată (2 acte materiale-circuitul financiar aferent sumei de 2.730.000 euro din patrimoniul SC SC Astra Rail Industries SRL Arad), termenul de prescripție aplicabil este de 8 ani, pedeapsa maximă specială prevăzută fiind de 10 ani închisoare. Infracțiunea continuată s-a epuizat la data ultimului act material, respectiv 23.07.2012, astfel că termenul de 8 ani s-a împlinit la data de 22.07.2020.
În privința infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată (13 acte materiale-acțiunea de delapidare a sumei de 2.583.317,89 lei din patrimoniul SC Romvag SA Caracal în intervalul aprilie 2013–ianuarie 2015), termenul de prescripție aplicabil este de 8 ani (…). Infracțiunea continuată s-a epuizat la data ultimului act material, respectiv 09.01.2015, astfel că termenul de 8 ani s-a împlinit la data de 08.01.2023.
În privința infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată (25 de acte materiale-circuitul financiar de spălare a produsului delapidării patrimoniului SC Romvag SA Caracal în intervalul aprilie 2013–iunie 2015), termenul de prescripție aplicabil este de 8 ani. (…) Infracțiunea continuată s-a epuizat la data ultimului act material, respectiv 02.06.2015, astfel că termenul de 8 ani s-a împlinit la data de 01.06.2023”, se arată în Hotărârea nr. 124/2026.

Motivele achitării: Acuzațiile nu acoperă definiția infracțiunii

Cristi Burci și oamenii lui au fost achitați la Curtea de Apel București pentru principala acuzație adusă de procurorii DIICOT:

„Din definiția legală rezultă că existența infracțiunii este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerințe de tipicitate: grupul să fie format din cel puțin trei persoane; să fie structurat, cu o organizare internă proprie, ierarhie prestabilită și roluri determinate ale membrilor stabilite anterior și independent de executarea faptelor; să fie constituit pentru o anumită perioadă de timp, excluzând prin esență caracterul ocazional; să acționeze în mod coordonat în vederea comiterii de infracțiuni grave; scopul constituirii să fie comiterea de infracțiuni.
Absența oricăreia dintre aceste cerințe este suficientă pentru a înlătura tipicitatea faptei.
Argumentul central al rechizitoriului în susținerea existenței grupului infracțional organizat constă în descrierea rolurilor îndeplinite de fiecare inculpat în cadrul mecanismului de delapidare și spălare de bani: inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.) în calitate de lider care a dispus transferurile, inculpata (Gheocov Clara Clementina -n.r.) în calitate de director general care a semnat contractele frauduloase și a executat transferurile, inculpatul (Stancu Vilson – n.r.) care a semnat contractele și a dispersat sumele, respectiv inculpatul (Drinceanu Alin Cătălin – n.r.) în calitate de administrator al contului fiduciar și împuternicit pe conturile Ponteniaco Enterprises Limited.
Curtea constată însă că această descriere nu reprezintă altceva decât prezentarea coparticipației penale la infracțiunile de delapidare și spălare de bani, analizată distinct în prezenta sentință, și nu dovada existenței unui grup infracțional organizat ca entitate autonomă.
Coparticipația penală, indiferent de complexitatea sa, de numărul de participanți, de diversificarea rolurilor și de durata în timp a activității infracționale, nu se confundă și nu poate fi asimilată grupului infracțional organizat.
Distincția fundamentală între cele două instituții juridice rezidă nu în complexitatea sau durata activității infracționale, ci în existența sau absența unei structuri organizate autonome, constituită anterior și independent de executarea faptelor, cu reguli proprii de funcționare, ierarhie prestabilită și program infracțional propriu.
Orice altă interpretare ar conduce la concluzia absurdă că orice coparticipație penală complexă cu mai mulți autori și complici, desfășurată pe o perioadă mai lungă de timp, ar constitui automat grup infracțional organizat, golind de conținut distincția normativă dintre cele două instituții.
Ceea ce rechizitoriul califică drept «roluri prestabilite în cadrul grupului infracțional» reprezintă, în realitate, atribuțiile instituționale și profesionale ale inculpaților în raporturile juridice legitime preexistente activității infracționale. (…)
Faptul că inculpații au utilizat aceste calități și atribuții profesionale preexistente pentru a comite sau a înlesni infracțiunile de delapidare și spălare de bani reprezintă tocmai elementul care individualizează coparticipația penală în cauza de față, nu elementul constitutiv al unui grup infracțional organizat.
Rolurile nu au fost prestabilite în cadrul grupului, ci au derivat din funcțiile și mandatele pe care inculpații le dețineau deja în raporturile juridice legitime cu SC Romvag SA Caracal și cu societățile afiliate grupului I.R.S.
Nu există nicio probă din care să rezulte că inculpații au convenit anterior, printr-un acord infracțional autonom, să își asume aceste roluri în vederea comiterii de infracțiuni, rolurile existând deja, în temeiul unor raporturi juridice legitime”, explică judecătorul în motivare.

Instanța: „Nu s-a demonstrat existența unui acord infracțional explicit”

Judecătorul reține că un grup infracțional organizat presupune existența unei entități cu caracter autonom față de structurile juridice legitime prin intermediul cărora acționează membrii săi – o structură cu reguli proprii de funcționare, mecanisme de coordonare specifice, modalități de recrutare, disciplinare și excludere a membrilor și un program infracțional propriu:

„Nimic din probatoriul administrat în cauză nu demonstrează existența unei astfel de entități autonome.
Ceea ce organul de urmărire penală a identificat ca «grup infracțional organizat» este în realitate structura organizatorică legitimă a SC Romvag SA Caracal și a societăților afiliate grupului I.R.S., cu consiliul său de administrație, directorul general, reprezentanții societăților afiliate și avocatul fiduciar, structură utilizată de inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.) în scopul delapidării, nu o organizație infracțională constituită distinct și autonom.
Singura realitate probată este că inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.) a dat instrucțiuni pe care ceilalți inculpați le-au executat în virtutea raporturilor de subordonare instituțională și profesională preexistente, ceea ce, în termenii dreptului penal, descrie coparticipația penală, și nu constituirea unui grup infracțional organizat.
Rechizitoriul mai invocă multitudinea firmelor implicate în mecanismul infracțional și intervalul de timp de aproximativ doi ani ca argumente în susținerea caracterului organizat al grupului. Curtea constată că niciuna dintre aceste împrejurări nu constituie un criteriu definitoriu al existenței grupului infracțional organizat în sensul art. 367 C.pen.
Firmele indicate, (…) sunt entități juridice distincte controlate de inculpatul (Burci Cristian Ionel – n.r.), utilizate ca instrumente ale infracțiunilor de delapidare și spălare de bani, nu structuri ale unui grup infracțional organizat.
Existența mai multor entități juridice utilizate în executarea infracțiunilor ține de latura obiectivă a faptelor de delapidare și spălare de bani, nu de elementele constitutive ale infracțiunii de grup infracțional organizat.
Similară este și situația intervalului de timp de aproximativ doi ani (aprilie 2013-ianuarie 2015): acesta reprezintă durata infracțiunilor continuate de delapidare și spălare de bani, element deja valorificat în reținerea formei continuate a acelor infracțiuni, și nu dovada că inculpații au constituit și menținut o structură infracțională organizată pe parcursul acelei perioade.
Reținerea formei continuate a infracțiunilor de delapidare și spălare de bani și, concomitent, a infracțiunii de grup infracțional organizat pe baza acelorași acte materiale și a aceluiași interval temporal ar echivala cu o dublă valorificare a aceluiași element de fapt, incompatibilă cu principiile dreptului penal.
Prin urmare, Curtea reţine că organul de urmărire penală nu a administrat nicio probă directă din care să rezulte existența unui acord infracțional colectiv explicit, a unor reuniuni cu caracter constitutiv al grupului, a unor reguli proprii de funcționare autonome față de raporturile juridice legitime ori a unor mecanisme specifice de coordonare infracțională distincte de simpla executare a instrucțiunilor inculpatului (Burci Cristian Ionel – n.r.) în virtutea raporturilor de subordonare preexistente.
Probatoriul demonstrează existența coparticipației penale la infracțiunile de delapidare și spălare de bani, nu existența unui grup infracțional organizat ca entitate distinctă.
Simpla inferență că o coparticipație penală complexă, cu mai mulți participanți și roluri diferențiate, echivalează cu un grup infracțional organizat contravine exigenței de tipicitate strictă a normei de incriminare și standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă prevăzut de art. 103 alin. 2 C.proc.pen”, se mai arată în documentul citat.

Cum a „deraiat” Cristi Burci fabrica de vagoane de la Caracal

Cristi Burci este acuzat de procurorii DIICOT că, în intervalul ianuarie 2006 – octombrie 2012, în calitate de administrator scriptic/faptic al firmelor din grupul International Railway Systems (IRS) Luxemburg, „a acționat constant în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale” pentru a decapitaliza societatea comercială SC Romvag SA Caracal.

Acest lucru a fost posibil, susțin procurorii DIICOT, prin reducerea drastică a disponibilităților bănești ale Romvag SA și a patrimoniului acesteia, Cristi Burci dezvoltând operațiuni financiare ce au vizat transferul/nerecuperarea unor importante sume de bani către firme pe care tot el le controla, respectiv Grupul IRS Luxemburg.

„Baletul juridic” prin care Cristi Burci și oamenii lui au scăpat de Dosarul Romvag. Instanța: N-au delapidat în mod organizat, ci în virtutea funcțiilor

Prejudiciul estimat

Infracțiunile economice s-au prescris cel mai târziu în 2023

Motivele achitării: Acuzațiile nu acoperă definiția infracțiunii

Instanța: „Nu s-a demonstrat existența unui acord infracțional explicit”

Cum a „deraiat” Cristi Burci fabrica de vagoane de la Caracal

Știri România

Monden

Politic