Politico: Cum a deschis Germania calea lui Putin în Ucraina. La invadarea Georgiei, politicienii nemți petreceau la Ambasada Rusiei din Berlin, cu șampanie și caviar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Berlinul a acordat președintelui rus prezumția de nevinovăție până când a fost prea târziu, scrie Politico.eu. Când Rusia intra în Georgia în 2008, elita politică și economică a Germaniei s-a adunat în palatul care găzduia Ambasada Rusiei din Berlin la un bal cu caviar, șampanie și muzică.
Cuprins:
„Rusia nu este temută în Berlin. Rusia este printre prieteni”, spunea un vizitator la acel moment. Pentru Germania, petrecerea nu s-a oprit niciodată, spune site-ul citat.
Presa arată cu degetul „părinții” dezastrului: Germania, SUA, Marea Britanie
De la invazia rusă în Georgia până la anexarea Crimeei, doborârea zborului MH-17 în estul Ucrainei și otrăvirea opozantului Alexei Navalnîi, Germania a găsit mereu căi de a-și ierta prietenul din est, continuă Politico.
Eggert Voscherau, directorul executiv de atunci al BASF, cea mai mare companie chimică din lume, le spunea participanților la petrecerea din 2008 că pacea nu poate fi atinsă „prin excludere”. El se referea la excluderea Rusiei din circuitele economice. Acest sentiment - care a fost politica neoficială a Germaniei față de Rusia de atunci până acum - a deschis calea lui Vladimir Putin în Ucraina, conform site-ului amintit.
După ce Putin a semnat decretele de recunoaștere a independenței pentru regiunile Donețk și Luhansk și a trimis trupe acolo, Germania a anunțat că nu va oferi licență de operare pentru gazoductul Nord Stream 2. Dar era prea puțin și prea târziu, scriu jurnaliștii.
Sunt mulți „părinți” ai dezastrului din Ucraina. Statele Unite au refuzat ani întregi să creadă că este atât de periculos cât s-a dovedit a fi. Marea Britanie a fost mai interesată să atragă oligarhi decât să se întrebe de unde vin averile lor.
Prietenia germano-rusă
Dar nu faceți o greșeală: nicio țară nu a minimalizat și iertat atât de multe Rusiei ca Germania, mai spune Politico. Șeful BASF spunea la balul din 2008 că „Rusia cea bogată în energie” și „Germania cea bogată în tehnologie” sunt o potrivire bună.
În această relație a fost atras pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, aflat în funcția de președinte al Nord Stream 2 și nominalizat la începutul acestui an pentru consiliul de administrație al Gazprom.
Politico amintește și de legenda fotbalului german Franz Beckenbauer. ESPN scria în 2014 că jucătorul german a fost investigat pentru rolul său în acordarea organizării Cupei Mondiale din 2018 Rusiei. În 2012, Beckenbauer a fost numit ambasador sportiv al Gazprom. Gigantul rus este și sponsorul echipei de fotbal Schalke 04.
Politico amintește și de Porsche. În 2018, Autonews scria că Siegfried Wolf, un executiv austriac, renunța la intrarea în consiliul de supraveghere al Porsche Automobil Holding SE din cauza legăturilor cu Rusia. Wolf era și șeful constructorului rus GAZ, deținut de oligarhul rus Oleg Deripaska.
În 2009, pe când conducea Magna International, Wolf a dorit preluarea constructorului german Opel, când General Motors era în faliment. Tranzacția urma să fie realizată de către Magna și banca rusă de stat Sberbank, dar a căzut. „De ce să lași o incursiune mică sau două să afecteze parada?”, punctează cu ironie Politico.
Modernizarea armatei ruse, cu ajutor german
Aceasta continuă, spunând că marea lecție a lui Putin din invazia Georgiei în 2008 a fost că armata rusă nu era așa de capabilă pe cât credea, așa că a trecut la modernizarea sa. Cu ajutor german. Un proiect controversat a implicat livrarea de sisteme de simulare a luptelor pentru 100 de milioane de euro. Sub presiunea aliaților, Germania a anulat într-un final afacerea, după ce 95% din echipamente fuseseră livrate, scrie Financial Times.
Sistemele urmau să fie livrate de producătorul german de armament Rheinmetall.
Chiar și după ce Putin a anexat Crimeea și a declanșat războiul din estul Ucrainei, Berlinul a refuzat să se alăture Statelor Unite în sancționarea Moscovei și a agreat abia după ce aproape 300 de oameni nevinovați au murit odată cu doborârea avionului MH-17 de separatiștii prorusi, continuă sursa citată.
<strong>Germania a continuat să acorde Rusiei prezumția de nevinovăție, în ciuda avertismentelor repetate, fie că era rolul Rusiei în Siria sau uciderea unui lider rebel cecen în plină zi în centrul Berlinului.</strong>
Zilele trecute, Germania s-a aflat printre statele care se opuneau deconectării Rusiei de la SWIFT, sistemul global de plăți. Alături de Germania erau și Italia, Ungaria și Cipru. Între timp, opoziția a căzut, iar statele occidentale au ajuns la un acord pentru sancționarea Rusiei prin blocarea anumitor bănci ruse în SWIFT și blocarea rezervelor internaționale ale Băncii Rusiei.
Mantra „dialogului”
Publicația spune că „dialogul” a devenit o „mantră” timp de ani pentru fostul cancelar german Angela Merkel și fostul său ministru de externe Frank-Walter Steinmeier, devenit între timp președinte.
Decizia lui Putin de a rupe Acordul de la Minsk, care stipula cum ar fi trebuit să se termine războiul din estul Ucrainei și care a fost negociat în mare parte cu ajutorul Germaniei, ar trebui să oprească apelurile Berlinului la „dialog”. Dar Putin a tras de timp, consideră ziariștii citați.
Cu prețurile petrolului la niveluri mari, cu conturile Rusiei pline și cu armata în topul capabilităților sale, Putin este perfect plasat să invadeze Ucraina și să își atingă scopul de a se asigura că aceasta nu alunecă și mai mult spre Vest.
Promovarea indirectă a intereselor ruse
Mulți germani văd însă alt vinovat: NATO. Iar percepția se bazează pe mitul că Washingtonul a promis Rusiei că NATO nu se va extinde înspre est. Politico aduce în discuție și „echilibrul fals” pe care televiziunile germane îl fac atunci când e vorba de subiecte legate de Rusia.
Aceștia invită în platouri reprezentanți ai partidului Die Linke (Stânga), partid născut din fostul partid comunist al Germaniei de Est. Numai că acesta a câștigat mai puțin de 5% la ultimele alegeri.
„NATO s-a extins, nu Rusia”, spunea Sevim Dağdelen, membru de marcă al Die Linke săptămâna trecută, la o oră de maximă audiență. Sahra Wagenknecht, alt membru proeminent, a urmat la câteva zile, acuzând SUA că provoacă o invazie prin retorica sa „agresivă”.
Repetiția constantă a acestor discursuri către audiențe de milioane de oameni a ajutat Rusia să câștige teren în opinia germană, iar acest lucru l-a ajutat pe Putin să termine Nord Stream 2 și să semene neîncredere în alianța cu SUA, mai spun jurnaliștii de la Politico.
<strong>Mai bine de jumătate dintre germani nu vor ca Ucraina să adere la NATO curând, iar două treimi dintre germani sprijină intrarea în operare a Nord Stream 2.</strong>
Conform Politico, unul dintre responsabilii pentru crearea acestei viziuni este Sigmar Gabriel, fost președinte al SPD - social democrații germani - și care a fost atât ministru al economiei, cât și ministru de externe în cabinetele lui Merkel.
„Am sprijinit Nord Stream deoarece am crezut în noțiunea că proiectele economice aduc ca dividend pacea”, a spus Gabriel la un post de radio german miercuri. „Întrebarea pentru mine și Merkel este dacă am fost prea optimiști”, a continuat el.
Marțea trecută, aproximativ 600 de oameni s-au adunat în fața Ambasadei Rusiei pentru a protesta. Nici Gabriel, care și el a participat la balul din 2008, și niciun alt invitat de atunci nu au fost văzuți la miting, subliniază site-ul citat.
Cum finanțează Europa războiul lui Putin
Într-un alt articol, Politico se întreabă „cine plătește pentru avioanele și tancurile ruse”. Iar răspunsul este că sunt aceleași țări care îi spun lui Putin să oprească asaltul asupra Ucrainei.
Rusia furnizează 42% din gazele naturale ale Europei, iar în Germania proporția este de jumătate din consum. Conform Reuters, care citează BAFA - biroul de statistici privind schimburile externe, Germania a importat în 2021 o cantitate de 142 de miliarde de metri cubi de gaze. Din această cantitate, 100 de miliarde au fost pentru consum intern.
Conform Politico, energia reprezintă două treimi din importurile Europei din Rusia, iar în 2020 acestea s-au ridicat la 60,1 miliarde de euro.
Deși gazele sunt date deseori ca exemplu privind dependența de Rusia, țițeiul și produsele petroliere sunt de departe cea mai mare parte a importurilor.
Conform sursei citate, importurile de țiței s-au situat la 31,9 miliarde de euro în 2020, iar cele de produse petroliere - la 14,9 miliarde. Gazele reprezentau 8 miliarde de euro, cărbunele - 2,8 miliarde, iar aluminiul - 1,8 miliarde.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus franc joi: „Noi, Uniunea Europeană, cumpărăm mult gaz rusesc, mult petrol rusesc. Iar președintele Putin ia acești bani de la noi, de la europeni. Și el apoi îi transformă în agresiune, invazie”.
Încercarea de a rupe dependența de gazul rusesc
Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat însă duminică mari schimbări. Germania va construi două terminale de gaze naturale lichefiate, pentru a-și diversifica furnizorii de gaze, scrie Reuters.
Concomitent, țara își va crește capacitatea de stocare, aflată acum la 24 de miliarde de metri cubi de gaze, cu încă două miliarde de metri cubi.
Pe lângă asta, autoritățile de la Berlin iau în considerare prelungirea duratei de viață a centralelor sale nucleare și pe cărbune. Ultimele sale trei centrale nucleare ar fi trebuit închise la finalul acestui an, în vreme ce cărbunele trebuia să fie eliminat total din mixul energetic în 2030. În fine, Scholz a anunțat investiții de 100 de miliarde de euro în 2022 pentru dotarea armatei. Următoarele generații de tancuri și avioane ar urma să fie construite în Europa, împreună cu partenerii europeni, în special Franța.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
